Studiu din Timișoara: șapte copii diagnosticați cu panencefalită sclerozantă subacută după rujeolă, între 2021 și 2025

Un studiu realizat la Spitalul de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara readuce în atenție una dintre cele mai grave complicații tardive ale rujeolei: panencefalita sclerozantă subacută (SSPE), o boală neurologică progresivă, rară și aproape întotdeauna fatală. Autorii descriu șapte cazuri pediatrice diagnosticate între 2021 și 2025, după un interval de 10 ani fără astfel de cazuri în acest centru, și avertizează că reapariția SSPE trebuie privită ca un semnal major de sănătate publică.

O complicație rară, dar devastatoare, a rujeolei

SSPE este cauzată de persistența virusului rujeolic sălbatic la nivelul sistemului nervos central și apare, de regulă, la ani după infecția inițială. În seria publicată în NeuroSci, vârsta medie la diagnostic a fost de 8,4 ani, iar perioada medie dintre episodul de rujeolă și debutul bolii neurologice a fost de 7,1 ani. Șase dintre cei șapte copii făcuseră rujeolă în primul an de viață, iar un copil la vârsta de 4 ani.

Autorii subliniază că infecția rujeolică înainte de vârsta de 2 ani este un factor de risc important pentru SSPE, iar boala poate debuta insidios, cu regres cognitiv, tulburări de comportament, mioclonii, tulburări de mers, crize epileptice și deteriorare neurologică progresivă.

Toți copiii au ajuns la diagnostic deja în stadiul II al bolii

Potrivit studiului, niciun pacient nu a fost diagnosticat într-un stadiu foarte precoce. Toți cei șapte copii prezentau deja, la internare, semne compatibile cu stadiul II clinic, iar electroencefalograma a evidențiat descărcări lente periodice caracteristice. Imagistica RMN a fost normală inițial în două cazuri, dar anormală în celelalte.

În ciuda tratamentului complex, bazat în principal pe izoprinosină și anticonvulsivante, evoluția a fost nefavorabilă la toți pacienții. Un copil a murit la aproximativ cinci luni de la diagnostic, iar alți pacienți au progresat către stadii avansate, fără ameliorare clinică reală. Autorii notează că, în prezent, nu există tratament curativ eficient, iar terapia poate cel mult încetini evoluția în unele cazuri.

Reapariția SSPE vine pe fondul scăderii acoperirii vaccinale

Lucrarea leagă explicit reapariția SSPE de scăderea acoperirii vaccinale împotriva rujeolei. Datele WHO/UNICEF arată că, în România, acoperirea pentru prima doză de vaccin rujeolic a fost estimată la 78% în 2024, iar pentru a doua doză la 62%, mult sub pragul de aproximativ 95% necesar pentru imunitatea de grup.

Autorii mai arată că, între 1 noiembrie 2024 și 31 octombrie 2025, statele UE/SEE au raportat 9.603 cazuri de rujeolă, dintre care 5.994 în România, cel mai mare număr din regiune. Într-un raport ulterior, ECDC a menționat că România a raportat 7.655 de cazuri de rujeolă în anul 2025 și trei decese asociate.

La nivel mai larg, WHO și UNICEF au semnalat că Regiunea Europeană a înregistrat peste 127.000 de cazuri de rujeolă în 2024, cel mai ridicat nivel din ultimele decenii.

Ce transmit autorii: vaccinarea rămâne singura măsură eficientă de prevenție

Studiul insistă asupra unui punct esențial: SSPE nu este legată de tulpina vaccinală, ci de infecția cu virus rujeolic sălbatic. Autorii notează că vaccinarea elimină practic riscul acestei complicații, iar cazurile apărute la copii vaccinați sunt explicate, de regulă, prin infectare anterioară vaccinării sau prin eșec vaccinal rar.

În concluzie, echipa din Timișoara cere creșterea vigilenței clinice, programe de conștientizare și chiar dezvoltarea unui registru național pentru acești pacienți. Mesajul central al lucrării este direct: în absența unui tratament curativ, prevenția prin vaccinare antirujeolică rămâne singura intervenție cu adevărat eficientă împotriva SSPE.

Pentru medicii de familie

Pentru medicina de familie, studiul are o relevanță practică imediată. În primul rând, reamintește importanța recuperării întârzierilor la vaccinarea ROR și a discuțiilor active cu părinții ezitanți, mai ales în contextul riscului crescut pentru sugarii prea mici pentru vaccinare. În al doilea rând, readuce în atenție SSPE ca diagnostic posibil la copilul cu regres cognitiv, mioclonii, tulburări de mers sau modificări de comportament, mai ales dacă există antecedente de rujeolă în primii ani de viață.

Referințe:

Mihailov MD, Manea MS, Olariu IC, Doros GS. The Anti-Vaccine Legacy: Re-Emergence of Subacute Sclerosing Panencephalitis in Children. NeuroSci. 2026;7(2):44. https://doi.org/10.3390/neurosci7020044

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.