Cum recunoaște medicul de familie perimenopauza și menopauza? Simptome, diagnostic clinic, indicații pentru FSH, diagnostic diferențial și semne de alarmă.
România are nevoie de încă 1.300 de paturi ATI. Rogobete a discutat cu NATO despre consolidarea sistemului medical
Adaugă Medic24 în sursele preferate Google
Ministrul Sănătății a discutat cu NATO despre deficitul de paturi ATI, deblocarea posturilor din spitale, accesul la medicamente și securitatea cibernetică.
România dispune de aproximativ 2.700 de paturi de anestezie și terapie intensivă (ATI) complet echipate, în condițiile în care necesarul estimat este de 4.000. Deficitul de aproximativ 1.300 de paturi a fost unul dintre subiectele discutate de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, cu secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska, în cadrul unei întâlniri desfășurate joi, 19 noiembrie 2026, la Bruxelles.
Potrivit Ministerului Sănătății, discuțiile au vizat dezvoltarea capacității de răspuns a sistemului medical românesc, asigurarea personalului necesar în unitățile sanitare, aprovizionarea cu medicamente, securitatea cibernetică și combaterea dezinformării medicale.
Deficit de aproximativ 1.300 de paturi ATI în România
Creșterea capacității secțiilor de anestezie și terapie intensivă a reprezentat una dintre temele centrale ale întrevederii. Conform datelor prezentate de Ministerul Sănătății, numărul actual de paturi ATI complet echipate acoperă aproximativ două treimi din necesarul estimat la nivel național.
Ministerul continuă colaborarea cu Banca Mondială pentru extinderea capacității de terapie intensivă, atât prin suplimentarea numărului de paturi, cât și prin achiziția de echipamente medicale.
Aceste investiții sunt considerate importante nu doar pentru tratarea pacienților în stare critică, ci și pentru pregătirea sistemului de sănătate în situații de urgență care presupun un număr mare de victime sau pacienți ce necesită îngrijiri intensive.
Comunicatul nu precizează un calendar pentru atingerea necesarului de 4.000 de paturi și nici valoarea investițiilor suplimentare.
Rogobete susține deblocarea posturilor din sistemul sanitar
Un alt subiect abordat a fost deficitul de personal medical și necesitatea consolidării echipelor multidisciplinare din unitățile sanitare.
Ministrul Sănătății a reiterat necesitatea deblocării posturilor pentru medici specialiști și primari, asistenți medicali, infirmiere, kinetoterapeuți, farmaciști, biologi, dar și pentru personalul tehnic, economic și administrativ.
Potrivit Ministerului, disponibilitatea unor echipe complete este esențială pentru funcționarea serviciilor medicale, continuitatea îngrijirilor și capacitatea spitalelor de a răspunde în situații de criză.
Discuțiile nu au fost însoțite de anunțarea unui număr concret de posturi care urmează să fie deblocate.
Accesul la medicamente, o componentă a securității sistemului medical
Ministrul Sănătății și oficialul NATO au discutat și despre discontinuitățile în aprovizionarea cu medicamente, problemă care afectează sistemele sanitare din mai multe state europene.
Au fost abordate atât medicamentele inovatoare, cât și cele generice, în contextul întreruperilor de producție și al dificultăților semnalate de companiile farmaceutice.
Ministerul Sănătății urmărește utilizarea mecanismelor europene și dezvoltarea cooperării cu NATO pentru identificarea unor soluții care să contribuie la securitatea aprovizionării și la reducerea impactului eventualelor discontinuități asupra pacienților.
Securitatea cibernetică și dezinformarea medicală, pe agenda discuțiilor cu NATO
Întrevederea a inclus și securitatea infrastructurilor informatice din sănătate, protecția datelor pacienților și continuitatea funcționării sistemelor digitale utilizate de spitale și alte unități medicale.
Conform comunicatului, reprezentanții NATO au remarcat progresele Ministerului Sănătății în dezvoltarea Platformei Naționale de Securitate Cibernetică pentru sistemul medical românesc.
O altă temă a fost combaterea dezinformării medicale, inclusiv în contextul atacurilor hibride. Ministerul atrage atenția că informațiile false sau înșelătoare pot afecta încrederea populației în personalul medical, în instituțiile sanitare și în serviciile de sănătate.
În acest context, combaterea campaniilor de dezinformare și comunicarea bazată pe informații verificate au fost prezentate ca elemente importante pentru consolidarea rezilienței sistemului de sănătate.
Cooperarea cu NATO vizează și infrastructura medicală de urgență
Discuțiile de la Bruxelles au vizat și continuarea investițiilor în infrastructura medicală critică, pregătirea personalului și dezvoltarea sistemelor de urgență.
Ministerul Sănătății consideră că funcționarea serviciilor medicale civile reprezintă o componentă importantă a rezilienței statelor membre NATO, în special în situații de criză.
La întrevedere au participat și dr. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, și Doris Șerban, reprezentantul permanent al României la NATO.
Ministerul Sănătății a anunțat intenția de a continua dialogul și cooperarea cu Alianța Nord-Atlantică în domeniul medical. Comunicatul nu menționează semnarea unor acorduri noi și nici asumarea unor angajamente financiare concrete în urma întâlnirii.
⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.






