Reabilitarea cardiacă reduce riscul unui nou infarct

Adaugă Medic24 în sursele preferate Google

O nouă analiză Cochrane arată că reabilitarea cardiacă bazată pe exercițiu reduce infarctele și spitalizările la pacienții cu boală coronariană.

Reabilitarea cardiacă bazată pe exercițiu fizic reduce riscul unui nou infarct miocardic și probabil reduce spitalizările la persoanele cu boală coronariană, potrivit unei ample actualizări Cochrane publicate pe 18 septembrie 2026. Beneficiile au fost observate inclusiv în contextul programelor moderne desfășurate la domiciliu sau cu suport digital.

Analiza a inclus 107 studii, cu un total de 26.886 de persoane cu boală coronariană. Cei mai mulți participanți trecuseră printr-un infarct miocardic, o intervenție de revascularizare coronariană sau aveau angină ori boală arterială coronariană.

Programele evaluate au inclus exercițiu fizic structurat, fie singur, fie asociat cu educație pentru sănătate și intervenții psihologice sau sociale. Cele mai frecvente forme de activitate au fost mersul, ciclismul staționar și antrenamentele de tip circuit.

Riscul de infarct a fost redus cu aproximativ 28%

În analiza pentru primele 6–12 luni de urmărire, reabilitarea cardiacă bazată pe exercițiu a redus riscul de infarct miocardic cu aproximativ 28% comparativ cu absența unui program structurat de exercițiu.

Pentru acest rezultat, certitudinea dovezilor a fost considerată ridicată. Cu alte cuvinte, autorii au un grad ridicat de încredere că efectul observat reflectă un beneficiu real al intervenției.

Rezumatul publicat de Cochrane estimează că, pentru aproximativ 71 de persoane care participă la un program de reabilitare cardiacă bazată pe exercițiu, poate fi prevenit un infarct miocardic în perioada urmărită.

Mai puține spitalizări după reabilitarea cardiacă

Analiza arată și o reducere importantă a spitalizărilor din orice cauză. Autorii apreciază că reabilitarea cardiacă probabil reduce acest risc, deși certitudinea dovezilor este mai redusă decât în cazul infarctului miocardic.

În ceea ce privește mortalitatea, rezultatele indică o probabilă reducere modestă a mortalității din orice cauză în primele 6–12 luni. Pentru mortalitatea cardiovasculară pe termen scurt, diferența dintre grupuri a fost mai puțin clară.

Pe termen mai lung, însă, reabilitarea cardiacă a fost asociată cu reducerea mortalității cardiovasculare și a riscului de infarct miocardic.

Nu a redus necesarul de stent sau bypass

Reabilitarea cardiacă nu a produs o diferență semnificativă în ceea ce privește necesitatea unor noi proceduri de revascularizare, precum intervenția coronariană percutanată cu stent sau bypassul aortocoronarian.

Acest rezultat are un grad ridicat de certitudine pentru bypass și susține ideea că principalul beneficiu al reabilitării se regăsește în reducerea evenimentelor cardiovasculare și a utilizării serviciilor medicale, nu neapărat în scăderea necesității unor noi intervenții coronariene.

Beneficii și pentru calitatea vieții

Participanții la programele de reabilitare au raportat și îmbunătățiri ale mai multor componente ale calității vieții, inclusiv funcționarea fizică, starea generală de sănătate, vitalitatea, funcționarea socială și sănătatea mintală.

Autorii avertizează însă că diferențele observate pe unele dintre aceste scale au fost mici și este posibil să nu atingă întotdeauna pragul considerat relevant clinic.

Opt studii care au inclus și evaluări economice au indicat că reabilitarea cardiacă bazată pe exercițiu poate fi o intervenție cost-eficientă.

Reabilitarea poate fi făcută și acasă

Față de edițiile anterioare ale review-ului, noile studii includ mai multe programe desfășurate la domiciliu și intervenții susținute prin aplicații mobile sau platforme online.

Analiza nu a identificat diferențe ale efectelor în funcție de locul în care a fost desfășurată reabilitarea. Acest rezultat susține utilizarea unor modele mai flexibile, care ar putea facilita accesul persoanelor care nu pot participa periodic la programe organizate într-un spital sau centru specializat.

Autorii subliniază însă că este vorba despre programe structurate de reabilitare cardiacă, în care exercițiul este adaptat situației clinice a pacientului, nu despre reluarea pe cont propriu a activității fizice intense după un infarct sau o intervenție cardiovasculară.

Femeile rămân insuficient reprezentate în studiile de reabilitare

O limită importantă a bazei de dovezi este reprezentarea redusă a femeilor. În studiile realizate în ultimul deceniu, ponderea mediană a femeilor a crescut de la aproximativ 11% la 17%, dar, raportat la întreaga bază de studii, ele reprezintă în continuare mai puțin de 15% dintre participanți.

În schimb, actualizarea include mai multe cercetări realizate în țări cu venituri mici și medii și o varietate mai mare de forme de activitate fizică, între care yoga în India și tai chi în China, ceea ce crește aplicabilitatea internațională a rezultatelor.

O actualizare a dovezilor până în martie 2026

Noua analiză actualizează ediția precedentă a review-ului Cochrane și include studiile identificate până în martie 2026.

Concluzia autorilor este că reabilitarea cardiacă bazată pe exercițiu îmbunătățește rezultatele clinice pentru persoanele cu boală coronariană, prin reducerea riscului de infarct și spitalizare, cu un posibil beneficiu și asupra mortalității și calității vieții.

Referințe:

Dibben G, de Vries FBG, Faulkner J și colab. Exercise-based cardiac rehabilitation for coronary heart disease. Cochrane Database of Systematic Reviews. 2026;9:CD001800. DOI: 10.1002/14651858.CD001800.pub5.


⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.

Abonamente Medic24

Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.

Subiecte pe Medic24.ro