Peste 4,5 milioane de români au tratat în ultimul an cel puţin o dată răceala manifestată cu durere în gât cu antibiotice şi peste 30% dintre ei au făcut acest lucru fără niciun fel de recomandare de la medic, arată un studiu al Societăţii Române de Rinologie şi al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.
Potrivit studiului realizat în luna octombrie a acestui an, o treime dintre cei care au consumat antibiotic fără prescripţie de la medic s-au documentat cu privire la utilizarea antibioticelor, apelând la sfaturile celor apropiaţi sau citind pe Internet.
Dezvoltarea alarmantă a rezistenţei bacteriene ne supune pe oricare dintre noi riscurilor de a dezvolta infecţii grave care să nu mai poată fi tratate. Greşelile aparţin pacientului care face automedicaţie cu antibiotic la primul semn de răceală, medicilor care prescriu cu uşurinţă antiinfecţioase pentru simple viroze sau dureri în gât şi uneori uşurinţei cu care se pot procura aceste medicamente din farmacii. Roşul în gât, secreţiile nazale şi nasul înfundat nu au nevoie de tratament antibiotic.
– prof. dr. Codruţ Sarafoleanu, Societatea Română de Rinologie
O mare parte dintre români apreciază remediile tradiţionale pentru răceala cu durere în gât şi optează pentru ele ca adjuvant. Totuşi, convingerea eronată că antibioticul este panaceu universal şi dorinţa de a avea o vindecare rapidă îi fac pe mulţi concetăţeni să apeleze direct la tratamentul antibiotic, fără un examen medical prealabil la medicul de familie, care să stabilească tratamentul adecvat afecţiunii de care suferă.
– dr. Dina Mergeani, Societatea Naţională de Medicina Familiei
Deoarece bacteriile rezistente la antibiotice continuă să reprezinte o amenințare majoră pentru sănătatea publică, utilizarea prudentă a antibioticelor poate ajuta la oprirea dezvoltării bacteriilor rezistente și poate contribui la menținerea eficienței antimicrobienelor pentru generațiile viitoare. Pacienții cu infecții cauzate de bacterii rezistente stau mai mult timp internați, necesită tratamente costisitoare și au risc mare de deces.
În România, potrivit datelor oferite Medic24.ro de către Direcția de Sănătate Publică București, la nivelul anului 2017, distribuția consumului comunitar de antibacteriene plasa pe primul loc penicilinele betalactamice, urmate de alte betalactamice și Quinolone, în timp ce tendința privind media consumului comunitar continuă să înregistreze penicilinele betalactamice ca fiind cele mai utilizate antibacteriene, urmate de alte betalactamice și de Quinolone.
Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.
