Programul de guvernare: mai multă finanțare pentru medicina primară

Medicina de familie ar urma să primească o pondere mai mare din finanțarea CNAS, iar plata cabinetelor ar putea combina capitația, serviciile efectiv acordate și bonusurile pentru rezultate în prevenție și managementul bolilor cronice. Măsurile fac parte din Programul de Guvernare 2026-2028 depus în Parlament de premierul desemnat Siegfried Mureșan.

Documentul propune ca politica din sănătate să fie construită în jurul principiului „banii urmează pacientul, finanțarea urmează performanța, iar decizia urmează nevoia reală de sănătate”. Obiectivul declarat este trecerea de la finanțarea bazată predominant pe instituții și criterii istorice către un sistem orientat spre pacient, prevenție, acces, calitate și rezultate.

Medicina de familie, „pilonul prevenției”

Pentru medicina primară, programul prevede creșterea ponderii medicinei de familie și a prevenției în finanțarea CNAS, cu stabilirea unor ținte anuale măsurabile.

Finanțarea cabinetelor ar urma să fie mixtă, combinând capitația și plata serviciilor cu bonusuri pentru rezultate, documentul menționând ca exemple vaccinarea, screeningul și controlul bolilor cronice.

Programul propune, de asemenea, ca o parte mai importantă a managementului pacienților cu boli cronice să fie realizată la nivelul medicinei de familie, cu obiectivul reducerii internărilor evitabile și al unei legături mai strânse cu asistența medicală comunitară.

Țintele ar urma să fie stabilite anual prin contractul-cadru împreună cu CNAS și adaptate capacității cabinetelor, inclusiv celor din mediul rural. În paralel, autorii documentului propun reducerea sarcinilor administrative ale medicilor de familie prin digitalizare.

Spitalele ar urma să fie finanțate în funcție de servicii și rezultate

O altă schimbare prevăzută este modificarea modului de finanțare a spitalelor. Plata ar urma să se bazeze pe serviciile medicale efectiv furnizate, iar tarifele să reflecte costul real și complexitatea cazurilor.

Sistemul DRG ar urma să fie actualizat, iar contractarea serviciilor de către CNAS să țină cont de necesarul județean și regional, precum și de criterii privind calitatea și rezultatele.

Programul propune totodată transformarea CNAS dintr-un administrator de contracte și plătitor într-un „cumpărător strategic” de servicii medicale, medicamente și dispozitive. FNUASS ar urma să rămână baza finanțării pachetului de servicii medicale.

Cel puțin 2.000 de paturi suplimentare pentru paliație până în 2028

Capacitatea spitalicească ar urma să fie reorganizată în funcție de gradul de utilizare și de nevoile regionale. Paturile cu grad redus de ocupare ar putea fi transformate în servicii de ambulatoriu, spitalizare de zi, recuperare, îngrijire pentru bolnavii cronici sau paliație.

Documentul stabilește ca obiectiv contractarea a cel puțin 2.000 de paturi suplimentare de îngrijiri paliative până la sfârșitul anului 2028. În paralel, sunt prevăzute dezvoltarea serviciilor de paliație la domiciliu și în ambulatoriu, precum și a terapiei durerii.

Generice, biosimilare și negocierea prețurilor medicamentelor

În politica medicamentului, programul propune o utilizare mai largă a medicamentelor generice și biosimilare, prescriere pe denumire comună internațională și o utilizare mai extinsă a achizițiilor centralizate acolo unde acestea generează economii.

CNAS ar urma să primească instrumente suplimentare pentru negocierea prețurilor și a condițiilor de rambursare, inclusiv prin contracte cost-volum, cost-volum-rezultat și acorduri bazate pe rezultate.

Documentul propune și monitorizarea permanentă a medicamentelor cu risc de discontinuitate, precum și reducerea intervalului dintre autorizarea europeană a terapiilor inovatoare și rambursarea lor în România.

Dosar electronic unic și reducerea raportărilor redundante

În domeniul digitalizării, programul prevede dezvoltarea unui ecosistem interoperabil, cu un punct unic digital de acces pentru pacient, registre naționale de boli și un dosar electronic de sănătate unic.

Obiectivul declarat este ca informațiile introduse într-o componentă a sistemului să poată fi reutilizate de celelalte componente autorizate, reducând raportările repetitive ale furnizorilor de servicii medicale. Integrarea progresivă a furnizorilor publici și privați în noul sistem este prevăzută pentru perioada 2027–2028.

Prevenția, vaccinarea și screeningul

Programul acordă un rol extins prevenției, cu măsuri privind sănătatea maternă, accesul gravidelor la consultații și investigații, identificarea sarcinilor cu risc și screeningul neonatal.

Este propusă și extinderea vaccinării prin actualizarea schemelor destinate copiilor și adulților și lărgirea listei vaccinurilor compensate sau gratuite. Pentru vaccinurile considerate importante pentru sănătatea publică, accesul ar putea fi extins și la persoanele neasigurate.

În oncologie și bolile rare sunt prevăzute trasee medicale integrate, dezvoltarea diagnosticului molecular și a testării genetice și extinderea accesului la PET-CT, radioterapie, terapii țintite și alte tratamente inovatoare.

Măsurile sunt, deocamdată, prevederi ale programului de guvernare

Programul a fost depus în Parlament la 26 septembrie 2026, în contextul procedurii de învestire a noului Guvern. Prevederile din capitolul dedicat sănătății reprezintă, în această etapă, obiective și măsuri propuse, nu modificări legislative deja intrate în vigoare.

Documentul indică implementarea etapizată a mai multor măsuri în perioada 2026–2028. Unele dintre schimbări ar necesita modificarea Legii nr. 95/2006, a contractului-cadru și a normelor CNAS sau adoptarea altor acte normative.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.