Parlamentul European cere un milion de profesioniști în plus în sistemele de sănătate

Parlamentul European cere Comisiei Europene o strategie pe termen lung pentru personalul din sănătate, care să permită creșterea forței de muncă din acest sector cu cel puțin un milion de profesioniști în perioada bugetară 2028–2034. Eurodeputații avertizează că deficitul de personal, condițiile de muncă și îmbătrânirea profesioniștilor pot afecta accesul pacienților la servicii medicale și sustenabilitatea sistemelor de sănătate.

Rezoluția privind un plan european pentru criza forței de muncă din sănătate a fost adoptată de Parlamentul European la 17 septembrie 2026, cu 514 voturi pentru, 61 împotrivă și 33 de abțineri.

Documentul solicită Comisiei Europene și statelor membre să monitorizeze deficitul de personal pe profesii și regiuni și să dezvolte strategii naționale pe termen lung, cu o atenție specială pentru zonele rurale, izolate sau cu infrastructură sanitară insuficientă.

Deficit estimat la 1,2 milioane de medici, asistenți și moașe

Problema deficitului de personal medical este deja documentată la nivel european. Raportul „Health at a Glance: Europe 2024”, realizat de OECD și Comisia Europeană, estima pentru anul 2022 un deficit de aproximativ 1,2 milioane de medici, asistenți medicali și moașe în Uniunea Europeană.

În același timp, peste o treime dintre medicii din UE și aproximativ un sfert dintre asistenții medicali aveau vârsta de peste 55 de ani, ceea ce indică o presiune suplimentară în anii următori prin apropierea de pensionare a unei părți importante a personalului, potrivit Comisiei Europene.

Salarii, program de lucru și prevenirea burnoutului

Parlamentul European consideră că problema nu poate fi rezolvată exclusiv prin creșterea numărului de absolvenți sau prin recrutare. Rezoluția pune un accent important pe retenția profesioniștilor deja existenți în sistem.

Printre măsurile solicitate se numără condiții de muncă echitabile, securitatea locului de muncă, remunerație adecvată, un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală și programe de lucru care să reducă suprasolicitarea.

Eurodeputații cer și măsuri pentru prevenirea riscurilor profesionale, inclusiv a volumului excesiv de muncă, stresului asociat profesiei, violenței și hărțuirii personalului din sănătate.

Stimulente pentru profesioniștii care lucrează în zone deficitare

Documentul acordă o atenție specială inegalităților geografice în accesul la servicii medicale. Regiunile rurale, izolate și depopulate sunt afectate în mod disproporționat de lipsa profesioniștilor, ceea ce poate contribui la apariția așa-numitelor „deșerturi medicale”.

Parlamentul recomandă statelor membre să utilizeze fonduri europene și naționale pentru atragerea și păstrarea profesioniștilor în aceste zone. Printre posibilele stimulente sunt menționate sprijinul pentru locuințe, bursele, granturile pentru cercetare și oportunitățile clare de dezvoltare profesională.

Brain drain-ul și pregătirea viitorilor profesioniști

Rezoluția solicită măsuri și pentru limitarea efectelor migrației personalului sanitar între statele membre. Capacitatea sistemelor educaționale ar trebui corelată mai bine cu nevoile reale ale serviciilor de sănătate, iar statele afectate de plecarea profesioniștilor ar trebui sprijinite în dezvoltarea unor politici de retenție.

Eurodeputații recomandă investiții în educația inițială și formarea profesională continuă, precum și dezvoltarea unor trasee de carieră mai flexibile. Sunt vizate inclusiv competențele digitale, biotehnologia și utilizarea inteligenței artificiale în activitatea medicală.

AI și telemedicina, instrumente de sprijin pentru profesioniști

Parlamentul European susține dezvoltarea țintită a telemedicinei, inteligenței artificiale și a altor tehnologii care pot sprijini furnizarea serviciilor medicale, inclusiv în regiunile afectate de lipsa personalului.

Rezoluția precizează însă că îngrijirea directă, față în față, trebuie să rămână prioritară, iar instrumentele digitale trebuie să completeze, nu să înlocuiască, judecata profesională. Formarea continuă ar trebui să includă și pregătirea pentru utilizarea, atunci când este adecvată clinic, a sistemelor de diagnostic asistate de inteligență artificială.

Rezoluția nu introduce obligații directe pentru statele membre

Documentul adoptat de Parlamentul European este o rezoluție din proprie inițiativă și nu reprezintă un act legislativ care să impună direct statelor membre angajarea unui anumit număr de profesioniști.

Parlamentul solicită însă Comisiei Europene elaborarea unei strategii europene cuprinzătoare pentru forța de muncă din sănătate și cere statelor membre să își actualizeze planificarea personalului, de la educație și recrutare până la retenție și dezvoltarea profesională pe termen lung.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.