Pacienții au plătit direct 33,6 miliarde lei pentru sănătate în 2025

Pacienții din România au suportat direct aproximativ 33,64 miliarde de lei din cheltuielile pentru sănătate în 2025, potrivit unei estimări incluse în cea de-a doua ediție a studiului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, realizat de o echipă de experți și cadre didactice ai Academiei de Studii Economice din București. Plățile din buzunar ar reprezenta astfel peste un sfert din totalul cheltuielilor curente cu sănătatea.

Studiul, lansat la 30 septembrie de Academia de Studii Economice din București și realizat cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria, estimează cheltuielile curente totale pentru sănătate din România în 2025 la 127,98 miliarde de lei, cu aproximativ 29% peste nivelul din 2023.

Din această sumă, aproximativ 33,64 miliarde de lei, respectiv 26,28%, ar proveni din plăți directe efectuate de pacienți. Acestea reprezintă, potrivit raportului, a doua sursă de finanțare a sistemului după contribuțiile la asigurările sociale de sănătate.

Autorii precizează însă că valoarea plăților directe pentru 2025 este o estimare, realizată pe baza datelor disponibile și a unor ipoteze metodologice. Prin urmare, cifra nu trebuie interpretată drept o valoare definitivă din statisticile oficiale privind conturile de sănătate.

Ponderea plăților directe scade, dar suma achitată de pacienți crește

Comparativ cu 2023, raportul estimează o evoluție aparent contradictorie. Ponderea plăților directe în cheltuielile totale cu sănătatea ar fi scăzut de la aproximativ 29,9% la 26,28%, însă valoarea nominală achitată de pacienți a crescut de la circa 29,66 miliarde la 33,64 miliarde de lei.

Datele comparative internaționale disponibile susțin concluzia că povara financiară asupra pacienților rămâne ridicată. Profilul de sănătate al României pentru 2025, elaborat de OECD și Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate în cooperare cu Comisia Europeană, arată că în 2023 plățile directe reprezentau 22,7% din cheltuielile de sănătate, față de o medie de 15,5% în Uniunea Europeană.

Medicamentele reprezentau principala componentă a acestor cheltuieli: 57% din plățile directe ale gospodăriilor în 2023 erau destinate produselor farmaceutice, 18% serviciilor stomatologice și 9% serviciilor medicale ambulatorii.

Spitalele și medicamentele concentrează cea mai mare parte a resurselor

Un alt rezultat relevant pentru organizarea serviciilor medicale este distribuția finanțării. Potrivit studiului ASE, spitalele și medicamentele absorb împreună aproape 80% din resursele analizate, în timp ce serviciile ambulatorii reprezintă aproximativ 20%.

Autorii consideră dezvoltarea medicinei de familie, a serviciilor ambulatorii și a serviciilor comunitare drept una dintre direcțiile prin care poate fi redusă presiunea asupra spitalelor și pot fi utilizate mai eficient resursele disponibile.

Problema este semnalată și de datele europene. Profilul de țară publicat de OECD și Comisia Europeană arată că numai aproximativ 10% din cheltuielile de sănătate din România erau alocate asistenței medicale primare în 2022, una dintre cele mai mici ponderi din Uniunea Europeană.

Aproape 2,9 milioane de persoane neasigurate

Studiul estimează că numărul persoanelor care achită contribuții la asigurările sociale de sănătate a ajuns în 2025 la aproximativ 9,66 milioane. În același timp, numărul persoanelor neasigurate ar fi crescut la aproximativ 2,92 milioane.

Contribuțiile de asigurări sociale de sănătate reprezintă, potrivit raportului, puțin peste jumătate din finanțarea totală analizată pentru 2025.

Raportul ASE trebuie citit și în contextul modului în care a fost realizat: cercetarea aparține unei echipe de experți și cadre didactice ale Academiei de Studii Economice, iar proiectul a fost realizat la solicitarea și cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria. Recomandările autorilor privind politicile de finanțare trebuie astfel diferențiate de datele descriptive prezentate în studiu.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.