Nouă grupuri de bacterii ar putea explica efectul protector al fermelor împotriva astmului la copii

Expunerea la anumite bacterii Gram-pozitive din mediul fermelor ar putea explica o mare parte din asocierea dintre copilăria petrecută la fermă și riscul mai redus de astm, arată un studiu publicat în NEJM Evidence. Cercetătorii au identificat nouă genuri bacteriene și mai multe produse metabolice care ar putea influența răspunsul imun al căilor respiratorii.

Copiii care cresc în ferme prezintă mai rar astm și unele afecțiuni atopice decât cei care trăiesc în alte medii. Fenomenul, cunoscut drept „efectul fermei”, a fost observat în mai multe cercetări epidemiologice, însă microorganismele implicate și mecanismele biologice nu au fost pe deplin clarificate.

În noul studiu, o echipă internațională de cercetători a analizat microorganismele din praful acumulat în saltelele a 1.018 copii de vârstă școlară incluși în două populații germane ale studiului GABRIELA.

Nouă genuri bacteriene, asociate cu protecția față de astm

Cercetătorii au analizat ADN-ul bacterian prin secvențierea genei ARN ribozomal 16S și au utilizat modele statistice și bioinformatice pentru a identifica microorganismele asociate cu expunerea la fermă și cu prevalența mai redusă a astmului.

Analiza a evidențiat nouă genuri de bacterii Gram-pozitive din mediu. Un scor care a reunit nivelurile acestor bacterii a explicat, printr-o analiză de mediere, aproximativ două treimi din asocierea inversă dintre expunerea la fermă și astmul la copii.

Asocierea a fost independentă de bacteriile Gram-negative întâlnite în mediul agricol. Rezultatele principale au fost reproduse și în populații independente, potrivit autorilor.

Printre microorganismele identificate s-au numărat specii precum Romboutsia timonensis și Glutamicibacter arilaitensis. Acestea sunt asociate mediului din adăposturile pentru bovine și pot ajunge în praful inhalat de copii.

Produsele bacteriene ar putea acționa asupra receptorilor din căile respiratorii

Autorii au analizat și căile metabolice ale bacteriilor identificate. Prin spectrometrie de masă, ei au detectat în praful din grajdurile pentru bovine mai mulți metaboliți care ar putea participa la efectul observat.

Printre aceștia s-au numărat kinurenina și xantina, care pot interacționa cu receptorul pentru hidrocarburi arilice – AhR –, precum și acidul alfa-linolenic și acidul stearidonic, asociați cu receptorul activat de proliferatorii peroxizomali gamma – PPARγ.

Cei doi receptori sunt prezenți inclusiv la nivelul celulelor căilor respiratorii și participă la reglarea metabolismului și a răspunsurilor imune și inflamatorii.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, interacțiuni între scorul bacterian și anumite variante genetice ale receptorilor umani. Rezultatul susține ipoteza că efectul mediului poate depinde și de particularitățile genetice ale copilului.

Fungii și bacteriofagii nu au explicat asocierea

Fungii și bacteriofagii au fost întâlniți împreună cu bacteriile considerate potențial benefice, dar analizele nu au indicat că aceștia ar fi mediat asocierea protectoare față de astm.

Autorii descriu astfel un posibil lanț biologic care pornește de la microorganismele din mediul bovinelor, continuă cu răspândirea bacteriilor și a metaboliților lor în aer și se încheie cu recunoașterea acestor molecule de către receptorii organismului uman.

În analiza prezentată de instituțiile participante, aceleași bacterii ar putea explica și o parte a asocierii dintre mediul fermelor și prevalența mai redusă a rinitei alergice și dermatitei atopice.

Rezultatele nu înseamnă că expunerea copiilor la grajduri este o intervenție preventivă

Studiul a fost observațional și transversal. Prin urmare, rezultatele identifică asocieri și posibile mecanisme biologice, dar nu demonstrează că expunerea intenționată la aceste bacterii poate preveni astmul.

De asemenea, analiza de mediere și predicțiile bioinformatice nu au aceeași valoare precum testarea unei intervenții într-un studiu clinic. Sunt necesare cercetări experimentale pentru a confirma modul în care bacteriile și metaboliții identificați acționează asupra celulelor și sistemului imunitar.

Descoperirile ar putea contribui însă la dezvoltarea unor strategii care să reproducă, într-o formă controlată și sigură, anumite efecte ale expunerii microbiene din ferme.

Potrivit cercetătorilor, un obiectiv pe termen lung ar putea fi identificarea unor molecule sau intervenții preventive care să imite „efectul fermei”, fără ca un copil să fie expus direct mediului dintr-un grajd.

Studiul, intitulat Gram-Positive Bacteria and the Inverse Association between Farm Exposure and Childhood Asthma, a fost publicat online la 28 iulie 2026 în NEJM Evidence.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.