Microbiota intestinală, asociată cu cancerul de sân la femeile postmenopauză: diferențe semnificative de diversitate și compoziție

Un studiu publicat luna aceasta în revista Scientific Reports arată că femeile aflate în postmenopauză, diagnosticate cu cancer de sân și netratate anterior, prezintă diferențe semnificative în compoziția și diversitatea microbiotei intestinale comparativ cu persoanele fără boală. Datele deschid perspective pentru utilizarea microbiotei ca posibil biomarker în screening și prevenție.

Cercetarea, coordonată de Nadia Kabbej, a analizat probe de scaun de la 27 de paciente cu cancer de sân (netratate anterior), comparativ cu 25 de femei sănătoase, toate aflate în postmenopauză. Participantele cu cancer au inclus mai multe subtipuri biologice, în funcție de statusul receptorilor hormonali.

Diferențe semnificative de diversitate microbiană

Analiza a evidențiat modificări relevante atât în diversitatea alfa (diversitatea speciilor într-un eșantion), cât și în diversitatea beta (diferențele între grupuri):

Diversitatea alfa a fost semnificativ diferită între toate tipurile de cancer de sân și grupul de control (p ajustat = 0,042), cu diferențe mai pronunțate în subgrupul ER+HER2− (p ajustat = 0,006).
Analiza diversității beta, utilizând coordonate principale (PCoA), a arătat o separare clară între paciente și controale (p ajustat = 0,048), inclusiv în subgrupul ER+HER2− (p ajustat = 0,036).

Aceste rezultate sugerează existența unui profil microbian distinct asociat cancerului de sân în postmenopauză.

Modificări de compoziție: rolul genului Akkermansia

Dincolo de diversitate, autorii au identificat diferențe în abundența unor genuri bacteriene specifice. Un aspect notabil este reducerea genului Akkermansia la pacientele cu cancer de sân ER+HER2−.

Această bacterie este cunoscută pentru rolul său în menținerea integrității barierei intestinale și în reglarea răspunsului imun. Scăderea sa ar putea sugera o disfuncție a barierei intestinale și o posibilă implicare în procesele inflamatorii sau metabolice asociate oncogenezei.

Implicații pentru screening și prevenție

Autorii subliniază că rezultatele nu stabilesc o relație de cauzalitate, însă evidențiază o asociere consistentă între disbioza intestinală și cancerul de sân. Aceste date susțin ipoteza că microbiota ar putea influența procese sistemice relevante pentru biologia tumorală.

În perspectivă, profilarea microbiotei ar putea deveni un instrument non-invaziv util pentru identificarea persoanelor cu risc crescut, dezvoltarea unor strategii de prevenție personalizată si monitorizarea evoluției bolii.

Sunt însă necesare studii suplimentare pentru a clarifica mecanismele implicate și pentru a evalua dacă intervențiile asupra microbiotei (dietă, probiotice, terapii țintite) pot influența riscul sau progresia cancerului de sân.

Context: microbiota intestinală și oncologia

Microbiota intestinală este implicată în reglarea imunității, menținerea integrității epiteliului intestinal și în procese metabolice complexe. În ultimii ani, interesul pentru rolul său în oncologie a crescut semnificativ, fiind studiată în relație cu multiple tipuri de cancer, inclusiv colorectal, hepatic și mamar.

Rezultatele acestui studiu contribuie la consolidarea unui domeniu emergent, în care interacțiunea dintre microbiom și cancer ar putea avea implicații clinice relevante în viitor.

Referințe:

Kabbej, N., Sommerville, J.D., Gharaibeh, R.Z. et al. Differences in composition and diversity of the gut microbiota of post-menopausal breast cancer patients. Sci Rep (2026). https://doi.org/10.1038/s41598-026-47558-8

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.