JAMA: Medicamentele pentru obezitate nu sunt suficiente. Ce recomandă experții

Adaugă Medic24 în sursele preferate Google

Un raport JAMA arată că medicamentele GLP-1 nu pot combate singure epidemia de obezitate. Experții propun măsuri de prevenție și acces echitabil la tratament.

Noile medicamente pentru tratarea obezității oferă oportunități importante de reducere a greutății corporale și a complicațiilor asociate, dar nu pot rezolva singure epidemia globală de obezitate. Aceasta este una dintre concluziile unui raport publicat pe 17 noiembrie 2026 în revista JAMA, care propune o strategie integrată, bazată pe prevenție, îmbunătățirea mediului alimentar, reducerea stigmatizării și extinderea accesului la tratamente eficiente.

Documentul, intitulat „Toward a Healthier Future Through Obesity Prevention and Care: The JAMA Summit Report on Obesity”, sintetizează discuțiile desfășurate în mai 2026, la Chicago, în cadrul unei reuniuni organizate de JAMA. Evenimentul a reunit medici, cercetători, reprezentanți ai pacienților, economiști, experți în politici publice și reprezentanți ai industriilor alimentară și farmaceutică.

Potrivit autorilor, obezitatea afectează peste un miliard de persoane la nivel mondial. În Statele Unite, aproape jumătate dintre adulți și unul din cinci copii îndeplinesc criteriile medicale pentru obezitate, afecțiune asociată cu un risc crescut de diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare, afecțiuni hepatice, renale și anumite forme de cancer.

De ce măsurile actuale de prevenire a obezității nu au fost suficiente

Raportul subliniază că epidemia de obezitate nu poate fi explicată exclusiv prin comportamentele individuale. Transformările sistemului alimentar, disponibilitatea crescută a produselor cu densitate calorică ridicată, marketingul agresiv, reducerea activității fizice și modificările stilului de viață au contribuit la creșterea prevalenței obezității în ultimele decenii.

Autorii atrag atenția că aceste schimbări afectează disproporționat persoanele din grupurile socioeconomice dezavantajate, care întâmpină dificultăți mai mari în accesarea alimentelor sănătoase și a serviciilor medicale.

Măsurile de sănătate publică aplicate până în prezent, precum etichetarea nutrițională, taxarea băuturilor îndulcite, programele comunitare de promovare a activității fizice și intervențiile nutriționale în școli, nu au produs, în ansamblu, rezultate suficiente pentru a limita epidemia.

Raportul precizează însă că unele intervenții au demonstrat beneficii, iar eficiența acestora depinde de implementare, de contextul social și de continuitatea politicilor publice.

Medicamentele GLP-1 au schimbat tratamentul obezității, dar există limite importante

Apariția terapiilor bazate pe agoniști ai receptorului peptidei 1 asemănătoare glucagonului (GLP-1) a modificat semnificativ posibilitățile de tratament farmacologic al obezității.

Aceste medicamente acționează inclusiv asupra mecanismelor cerebrale implicate în reglarea apetitului, reduc senzația de foame și cresc sațietatea. Studiile clinice au demonstrat beneficii care depășesc scăderea ponderală, inclusiv asupra unor afecțiuni cardiometabolice, la populațiile investigate.

Totuși, autorii identifică mai multe obstacole în utilizarea lor pe scară largă:

  • costurile ridicate și accesul inegal la tratament;
  • necesitatea administrării pe termen lung pentru menținerea beneficiilor;
  • întreruperea frecventă a terapiei și riscul de recâștigare a greutății;
  • reacțiile adverse, inclusiv cele gastrointestinale;
  • diferențele dintre pacienți în ceea ce privește răspunsul terapeutic.

Experții subliniază că obezitatea trebuie abordată ca o boală cronică, în care mecanismele biologice favorizează revenirea la greutatea anterioară după restricția calorică. Prin urmare, tratamentul necesită monitorizare și susținere pe termen lung.

În același timp, chirurgia metabolică și bariatrică rămâne o opțiune terapeutică importantă pentru pacienții eligibili, deși accesul la aceasta este limitat.

Ce măsuri propun experții pentru combaterea epidemiei de obezitate

Raportul JAMA identifică trei direcții majore de acțiune: prevenirea obezității la nivelul populației, îmbunătățirea îngrijirii persoanelor care trăiesc cu obezitate și consolidarea cercetării și inovării.

Printre măsurile propuse se numără:

  • Îmbunătățirea mediului alimentar: politici privind producția și comercializarea alimentelor, etichetare mai clară și limitarea promovării produselor nesănătoase, în special către copii.
  • Promovarea activității fizice: dezvoltarea infrastructurii urbane care încurajează mersul pe jos, ciclismul și activitățile recreative.
  • Prevenirea obezității infantile: standarde nutriționale pentru mesele școlare, educație alimentară și programe care încurajează obiceiurile sănătoase încă din copilărie.
  • Extinderea accesului la tratament: reducerea barierelor financiare și administrative pentru intervențiile nutriționale, farmacologice și chirurgicale.
  • Dezvoltarea îngrijirii multidisciplinare: integrarea medicilor, dieteticienilor, farmaciștilor și altor profesioniști în programe coordonate de management al obezității.
  • Reducerea stigmatizării: instruirea personalului medical pentru comunicarea empatică și eliminarea prejudecăților asociate greutății corporale.

Autorii consideră necesară și dezvoltarea unor programe care integrează alimentația sănătoasă în intervențiile medicale, inclusiv prin facilitarea accesului la alimente nutritive pentru persoanele vulnerabile.

Medicii de familie și echipele multidisciplinare, rol important în îngrijirea obezității

Un capitol al raportului este dedicat reorganizării serviciilor medicale pentru persoanele cu obezitate.

Experții consideră că îngrijirea acestei boli cronice nu poate fi asigurată exclusiv de specialiștii în medicina obezității. Personalul din asistența medicală primară trebuie să dețină competențe privind evaluarea, consilierea, opțiunile terapeutice și identificarea pacienților care necesită trimitere către servicii specializate.

Raportul recomandă includerea managementului obezității în programele universitare și de educație medicală continuă, precum și dezvoltarea unor trasee de îngrijire multidisciplinare.

Instrumentele digitale, dosarele medicale electronice și monitorizarea la distanță ar putea facilita urmărirea evoluției pacienților, ajustarea tratamentului și evaluarea rezultatelor clinice.

Obezitatea nu trebuie redusă la o problemă de voință individuală

Autorii acordă o atenție deosebită stigmatizării persoanelor cu obezitate, inclusiv în sistemul medical. Prejudecățile privind lipsa de voință sau responsabilitatea exclusiv individuală pot afecta relația medic-pacient, pot întârzia prezentarea la consultații și pot reduce aderența la tratament.

Experții recomandă o abordare centrată pe pacient, care să țină cont de factorii biologici, psihologici, sociali și economici implicați în apariția și evoluția obezității.

Raportul evidențiază și necesitatea unor criterii mai ample de evaluare a tratamentelor, care să includă nu doar scăderea în greutate, ci și beneficiile metabolice, funcționale, clinice și rezultatele relevante pentru pacienți.

Concluzia documentului este că progresele farmacologice oferă o oportunitate importantă, dar îmbunătățirea durabilă a sănătății populației necesită intervenții coordonate asupra factorilor care favorizează obezitatea, alături de acces echitabil la tratamente bazate pe dovezi.

Referințe:

Cappola AR, Angus DC, Ahima RS, et al. Toward a Healthier Future Through Obesity Prevention and Care: The JAMA Summit Report on Obesity. JAMA. Published online November 17, 2026. doi:10.1001/jama.2026.19759


⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.

Abonamente Medic24

Actualitatea medicală din surse verificate. Un singur email pe săptămână.

Subiecte pe Medic24.ro