Experți internaționali reuniți la București cer măsuri concrete pentru creșterea vaccinării împotriva bolilor respiratorii în Europa Centrală și de Est

Rata vaccinării împotriva bolilor respiratorii rămâne critic de scăzută în Europa Centrală și de Est, în special în rândul adulților vârstnici, pacienților cronici și femeilor însărcinate.

Experți internaționali reuniți la București au atras atenția că încrederea în vaccinare nu depinde doar de combaterea dezinformării, ci și de acces, experiența pacientului și capacitatea sistemelor de sănătate de a recomanda proactiv prevenția.

Vaccinarea respiratorie, o provocare majoră în Europa Centrală și de Est

Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, în parteneriat cu Active Citizenship Network / Cittadinanzattiva, a organizat la București conferința internațională „Building Vaccine Confidence in CEE through Multi-Stakeholder Interventions”, cu sprijinul Pfizer.

Evenimentul a reunit experți internaționali în sănătate publică, politici de prevenție, advocacy și combaterea dezinformării. Tema centrală a fost creșterea încrederii în vaccinare în Europa Centrală și de Est, cu accent pe prevenția bolilor respiratorii.

O atenție specială a fost acordată vaccinării împotriva infecțiilor pneumococice, gripei și virusului sincițial respirator, în rândul persoanelor vârstnice, pacienților cu boli cronice și femeilor însărcinate.

Aceste categorii sunt expuse unui risc mai mare de complicații severe, spitalizare și decese care pot fi prevenite prin măsuri eficiente de vaccinare și prevenție.

Acoperire vaccinală scăzută și acces inegal la vaccinuri

Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, vaccinarea respiratorie a adulților rămâne scăzută în mare parte din Europa Centrală și de Est.

Acoperirea vaccinală pneumococică variază semnificativ între țările din regiune, chiar dacă unele state au extins schemele de compensare. Vaccinarea antigripală în rândul populației vârstnice rămâne sub 25% în mai multe state din regiune, în pofida recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății.

În cazul vaccinării împotriva VSR, programele naționale sunt încă limitate în Europa Centrală și de Est. Mai multe țări nu au strategii naționale de vaccinare maternă pentru protecția pasivă a sugarilor, strategii dedicate adulților sau date publice privind acoperirea vaccinală.

Experții au arătat că, deși mecanismele de compensare și vaccinarea în farmacii se extind în țări precum Polonia și Cehia, accesul la vaccinurile respiratorii rămâne inegal în regiune.

Polonia oferă deja vaccinare gratuită împotriva gripei, VSR și pneumococică pentru mai multe categorii cu risc crescut, în timp ce România a introdus compensarea vaccinurilor. A fost menționat și exemplul Israelului, unde asistența medicală primară puternică, monitorizarea digitală integrată și intervențiile proactive contribuie la menținerea unor rate ridicate de vaccinare, fără obligativitatea vaccinării.

Încrederea în vaccinare depinde de acces și de experiența pacientului

Una dintre concluziile conferinței a fost că dezinformarea rămâne o problemă importantă, dar nu este singura explicație pentru acoperirea vaccinală scăzută.

Recomandările inconsistente, dificultatea de a accesa serviciile, costurile vaccinurilor și lipsa unor sisteme proactive de prevenție afectează direct încrederea populației.

Campaniile de comunicare, au arătat participanții, nu sunt suficiente dacă sistemele de sănătate nu devin mai ușor de accesat, mai apropiate de comunități și mai bine adaptate nevoilor pacienților vulnerabili.

Mariano Votta, reprezentant Active Citizenship Network / Cittadinanzattiva, a subliniat că în multe țări europene problema nu mai este doar disponibilitatea vaccinurilor, ci experiența concretă a cetățeanului: cât de ușor ajunge la vaccinare, cât de bine este informat și câtă încredere are în instituții și în profesioniștii din sănătate.

Valeriu Gheorghiță: prevenția prin vaccinare trebuie să devină o normă socială

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță, medic primar boli infecțioase, a participat la panelul „CEE Country Dialogues: One Challenge, Many Lenses”, organizat în cadrul conferinței de la București.

Acesta a arătat că discuțiile au vizat unele dintre principalele bariere care afectează în prezent încrederea în vaccinare: neîncrederea în autorități, dezinformarea, percepția redusă a riscului bolilor și dificultatea de a ajunge la persoanele aflate în bule de dezinformare din social media.

„Unul dintre mesajele-cheie ale discuției a fost nevoia unei comunicări mai puternice și mai consecvente, în care profesioniștii din sănătate, societățile profesionale și organizațiile de pacienți să colaboreze pentru a transmite același mesaj prin mai multe voci credibile: prevenția prin vaccinare salvează vieți și trebuie să devină o normă socială”, a transmis prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Fragmentul completează mesajul conferinței, potrivit căruia creșterea acoperirii vaccinale nu depinde doar de existența vaccinurilor, ci și de capacitatea sistemului medical și a organizațiilor civice de a comunica coerent, consecvent și prin intermediul unor surse de încredere.

Patru priorități pentru următorii doi ani

În cadrul sesiunii „One Challenge, Many Lenses”, experții au discutat intervenții concrete pe care guvernele, profesioniștii din sănătate și organizațiile neguvernamentale le pot implementa în următoarele 12–24 de luni.

Prima prioritate este extinderea compensării vaccinurilor respiratorii pentru femei însărcinate, vârstnici și pacienți cronici, în paralel cu sisteme mai proactive de recomandare din partea profesioniștilor din sănătate.

A doua direcție vizează extinderea vaccinării în farmacii, pentru a crește accesul local la vaccinare și pentru a reduce barierele logistice, mai ales în comunitățile unde accesul la servicii medicale este limitat.

A treia prioritate este consolidarea intervențiilor comunitare în zonele vulnerabile, prin implicarea asistenților medicali comunitari, moașelor, ONG-urilor și rețelelor locale de sprijin.

A patra direcție se referă la dezvoltarea unor strategii de comunicare adaptate grupurilor vulnerabile, transmise prin profesioniști din sănătate și prin rețele comunitare considerate credibile de populație.

Argumentul economic al vaccinării adulților

David Sinclair, reprezentant al International Longevity Centre UK, a atras atenția asupra impactului economic al vaccinării adulților.

„Pentru fiecare leu investit în vaccinarea adulților, recuperăm nouăsprezece. Nu este doar un argument de sănătate publică – este un argument economic. Oamenii mai sănătoși muncesc mai mult, contribuie mai mult și oferă mai mult sprijin comunităților lor. Orice guvern care ia în serios creșterea economică trebuie să ia în serios vaccinarea”, a declarat acesta.

Dr. Petr Smejkal, de la Institute of Clinical and Experimental Medicine din Cehia, a arătat că în Europa Centrală și de Est se repetă frecvent aceleași bariere: sisteme de prevenție subfinanțate, costuri ale vaccinurilor, recomandări insuficient proactive din partea profesioniștilor din sănătate și distanțe mari până la serviciile de vaccinare.

Potrivit acestuia, aceste obstacole influențează direct atât încrederea publică, cât și rata vaccinării.

Rolul organizațiilor de pacienți în reconstruirea încrederii

Luminița Vâlcea, director executiv COPAC, a subliniat că dezinformarea și accesul limitat la informații medicale de încredere continuă să afecteze încrederea publicului în vaccinare și prevenție în Europa Centrală și de Est.

Ea a arătat că organizațiile neguvernamentale din sănătate au un rol tot mai important nu doar prin sprijinul direct acordat comunităților, ci și prin faptul că ajută instituțiile să înțeleagă mai bine experiențele reale ale cetățenilor, să identifice barierele și să dezvolte soluții adaptate.

Conferința de la București marchează începutul unui efort regional de a muta discuția despre vaccinare dincolo de dezinformare, către soluții practice privind accesul, încrederea și consolidarea sistemelor de prevenție.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.