EUROASPIRE VI: prevenția secundară rămâne sub ținte în Europa

Majoritatea pacienților cu boală coronariană din Europa nu ating țintele recomandate pentru prevenția cardiovasculară secundară, potrivit rezultatelor studiului EUROASPIRE VI. Peste 80% aveau valori ale LDL-colesterolului peste ținta recomandată, iar aproape 60% nu atingeau obiectivul pentru tensiunea arterială.

Rezultatele, publicate în European Heart Journal, provin dintr-un studiu observațional desfășurat în 160 de spitale din 27 de țări europene, între septembrie 2024 și februarie 2026. Au fost evaluați 8.590 de pacienți cu boală coronariană, cercetătorii analizând controlul factorilor de risc, stilul de viață, tratamentul și participarea la programe de recuperare cardiacă.

Peste 8 din 10 pacienți, peste ținta LDL-colesterolului

Una dintre cele mai importante diferențe dintre recomandările ghidurilor și practica observată a fost controlul colesterolului. În total, 82,7% dintre pacienți aveau LDL-colesterol ≥1,4 mmol/L, echivalentul a aproximativ 55 mg/dL, valoare situată peste ținta utilizată în studiu pentru pacienții cu boală coronariană.

Controlul tensiunii arteriale a fost de asemenea insuficient la o proporție importantă dintre participanți: 59,8% aveau o tensiune arterială sistolică de cel puțin 130 mmHg și/sau o tensiune diastolică de cel puțin 80 mmHg.

Alți factori de risc au rămas frecvenți. 17,1% dintre pacienți continuau să fumeze, 32% aveau obezitate, iar 33,5% raportau un nivel redus de activitate fizică.

Aproape o treime dintre participanți, 32,8%, aveau diabet zaharat cunoscut. Dintre aceștia, 42,2% prezentau valori ale HbA1c de cel puțin 7%. Boala cronică de rinichi a fost identificată la 30,6% dintre pacienți.

Recuperarea cardiacă, utilizată de mai puțin de o treime dintre pacienți

Studiul evidențiază și diferențe importante în ceea ce privește recuperarea cardiacă. Doar 29,1% dintre pacienți participaseră la cel puțin o ședință de recuperare, iar proporția a variat între 0% și 79% de la o țară la alta.

Diferențele au fost și mai evidente atunci când țările au fost grupate în funcție de mortalitatea cardiovasculară. Participarea la recuperare cardiacă a fost de 55,9% în regiunile cu risc cardiovascular scăzut, 29,7% în cele cu risc moderat și numai 10,2% în regiunile cu risc ridicat.

Autorii descriu această situație drept un exemplu de „inverse care”: accesul la intervențiile de prevenție și recuperare este cel mai redus tocmai în regiunile în care povara bolilor cardiovasculare este mai mare.

Pacienții care participaseră la recuperare cardiacă aveau, în medie, un stil de viață mai favorabil, un control mai bun al factorilor de risc și utilizau mai frecvent terapii cardioprotectoare. Cercetătorii subliniază însă că studiul este observațional, astfel că asocierea nu demonstrează că participarea la recuperare a determinat direct aceste rezultate mai bune.

România, reprezentată în studiul EUROASPIRE VI

Între investigatorii studiului se află și dr. Iulia Kulcsar, de la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” din București.

Pentru practica clinică, rezultatele EUROASPIRE VI readuc în atenție diferența dintre existența unor terapii eficiente pentru prevenția secundară și atingerea efectivă a țintelor terapeutice în viața reală. Controlul LDL-colesterolului și al tensiunii arteriale, renunțarea la fumat, activitatea fizică și accesul la recuperare cardiacă rămân puncte importante ale managementului pe termen lung al pacienților cu boală coronariană.

Autorii concluzionează că majoritatea pacienților europeni evaluați nu ating obiectivele stabilite de ghidurile de prevenție și subliniază necesitatea unei implementări mai eficiente a prevenției secundare și a programelor de recuperare cardiacă.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.