Cum ar putea influența nervul vag formarea amintirilor despre hrană

Semnalele generate de nutrienți în tractul gastrointestinal pot activa, prin nervul vag, un circuit cerebral implicat în formarea amintirilor, potrivit unui studiu experimental publicat în revista Nature Communications.

Autorii studiului au analizat modul în care informațiile despre nutrienții ajunși în sistemul digestiv sunt transmise către hipocamp, o regiune cerebrală esențială pentru învățare, memoria episodică și orientarea spațială.

Rezultatele indică existența unui circuit care pornește din tractul gastrointestinal, transmite informația prin nervul vag și activează neuronii colinergici din septul medial. Aceștia eliberează acetilcolină în hipocampul dorsal, contribuind la memorarea împrejurărilor în care a fost consumată hrana.

Consumul de nutrienți a crescut eliberarea de acetilcolină

Cercetătorii au utilizat fotometria cu fibră optică pentru a monitoriza în timp real eliberarea acetilcolinei în hipocampul dorsal al șobolanilor aflați în mișcare.

Nivelurile neurotransmițătorului au crescut în timpul consumului de hrană și au rămas ridicate după încheierea mesei. Un răspuns asemănător a fost observat după administrarea colecistokininei, hormon intestinal eliberat în prezența nutrienților și implicat în apariția senzației de sațietate.

Activarea circuitului a fost determinată de valoarea nutritivă a alimentelor, nu doar de gustul lor. Atât consumul unei soluții cu zaharoză, cât și cel al unei soluții cu ulei de porumb au crescut eliberarea acetilcolinei în hipocamp.

În schimb, zaharina fără calorii și o soluție dulce cu un conținut nutritiv foarte redus nu au produs același răspuns, chiar și atunci când animalele au consumat volume mai mari. Potrivit autorilor, rezultatul sugerează că activarea circuitului depinde de semnalele apărute după detectarea nutrienților în tractul gastrointestinal, nu numai de perceperea gustului dulce.

Întreruperea comunicării prin nervul vag a afectat memoria

Pentru a verifica rolul nervului vag, cercetătorii au întrerupt experimental comunicarea dintre tractul gastrointestinal și creier. În aceste condiții, creșterea eliberării acetilcolinei asociată mesei sau administrării colecistokininei a dispărut.

Un efect asemănător a fost observat după eliminarea selectivă a neuronilor colinergici din septul medial, regiune care funcționează ca punct de legătură între semnalele vagale și hipocamp.

Animalele au fost apoi evaluate într-o probă de memorie spațială, în care trebuiau să rețină locul în care găsiseră recent hrană într-un labirint Barnes. Șobolanii la care nervul vag fusese întrerupt sau neuronii colinergici fuseseră eliminați au obținut rezultate mai slabe decât animalele din grupurile de control.

În cazul șobolanilor cu nervul vag intact, eliberarea acetilcolinei în hipocamp era mai mare atunci când aceștia investigau locul corect asociat mesei. Diferența nu a mai fost observată la animalele cu comunicarea vagală întreruptă.

Dieta occidentală din perioada timpurie a avut efecte persistente

O altă parte a cercetării a urmărit efectele unei diete de tip occidental, bogată în grăsimi și zahăr. Șobolanii au primit această dietă timp de 30 de zile, începând dintr-o etapă timpurie a dezvoltării, după care au revenit la hrana standard înaintea testelor.

Deși eliberarea acetilcolinei continua să crească în timpul consumului propriu-zis, animalele expuse anterior la dieta occidentală nu mai prezentau creșterea susținută observată după încheierea mesei la șobolanii din grupul de control.

Aceste animale au avut și un răspuns mai redus la efectul de sațietate al colecistokininei, au consumat ulterior mai multă hrană și au obținut rezultate mai slabe la testul privind memorarea locului în care fusese găsită mâncarea.

Constatările nu înseamnă că alimentele bogate în zahăr sau grăsimi îmbunătățesc memoria. Deși nutrienții au activat acut circuitul investigat, expunerea repetată la o dietă occidentală în perioada timpurie a vieții a fost asociată cu perturbarea de durată a comunicării dintre intestin, nervul vag și hipocamp.

Implicațiile pentru oameni trebuie investigate

Autorii consideră că mecanismul ar fi putut evolua pentru a ajuta animalele să rețină locurile și împrejurările în care au găsit surse valoroase de hrană. Rezultatele oferă totodată o posibilă explicație biologică pentru asocierea observată în alte cercetări între alimentația dezechilibrată, tulburările metabolice și declinul cognitiv.

Acetilcolina are un rol important în învățare și memorie, iar modificarea semnalizării colinergice din hipocamp este implicată și în bolile neurodegenerative. Cercetătorii apreciază că descoperirea ar putea contribui, pe termen lung, la investigarea unor intervenții orientate asupra comunicării dintre nervul vag și creier.

Studiul nu demonstrează însă că același mecanism funcționează identic la oameni și nu evaluează o intervenție terapeutică. Experimentele au fost efectuate numai pe șobolani masculi, în grupuri relativ mici, fiind necesare cercetări suplimentare înainte ca rezultatele să poată avea implicații clinice.

Studiul, intitulat „The vagus nerve promotes memory in rats via nutrient-induced septo-hippocampal acetylcholine signaling”, a fost publicat în revista Nature Communications.

Tierno Lauer, L., Hayes, A.M.R., Suarez, A.N. et al. The vagus nerve promotes memory in rats via nutrient-induced septo-hippocampal acetylcholine signaling. Nat Commun 17, 7154 (2026). https://doi.org/10.1038/s41467-026-73896-2

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.