CMR: Medicii tineri au nevoie de echipe complete pentru a alege orașele mici

Existența unei echipe medicale complete, care să permită desfășurarea actului medical în siguranță, este una dintre principalele condiții invocate de medicii tineri atunci când iau în calcul să lucreze într-un oraș mai mic, a declarat președintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Cătălina Poiană. Aceasta a susținut că soluția pentru păstrarea medicilor formați în România este crearea unui sistem în care aceștia să își dorească să rămână, nu obligarea lor să lucreze în anumite zone.

Declarațiile au fost făcute vineri, 18 septembrie, la Tulcea, unde s-a desfășurat ședința Consiliului Național al Colegiului Medicilor din România. Reprezentanții CMR, autoritățile locale și conducerea Spitalului Județean de Urgență Tulcea au discutat, printre altele, despre deficitul de medici și dificultățile atragerii specialiștilor în zonele în care oferta de servicii medicale este redusă.

„Principalul lucru pe care l-au discutat a fost echipa”

Cătălina Poiană a arătat că, în discuțiile purtate cu medicii tineri despre posibilitatea de a profesa într-o localitate mai mică, veniturile nu au fost prima problemă ridicată de aceștia.

„Acești tineri nu au ridicat ca primă problemă banii, nici distracția, ci principalul lucru pe care l-au discutat a fost echipa”, a declarat președintele CMR.

Un chirurg, de exemplu, are nevoie de acces la anestezie și la celelalte specialități necesare pentru evaluarea și tratarea în siguranță a pacientului, a explicat președintele Colegiului.

„Ei au nevoie de echipă care să le asigure un act medical corect și în deplină siguranță atât pentru pacient, cât și pentru medic”, a precizat Cătălina Poiană.

Mesajul este relevant în special pentru spitalele din orașele mici, unde lipsa unui singur specialist poate afecta funcționarea unei întregi linii de servicii medicale.

CMR nu susține obligarea medicilor să lucreze în zone deficitare

Președintele CMR a respins ideea unei obligații pentru absolvenți de a lucra o anumită perioadă în localități deficitare după terminarea pregătirii.

În opinia sa, soluția trebuie să fie creșterea atractivității sistemului medical și a condițiilor în care medicii pot profesa.

„Să facem sistemul de sănătate să fie atât de bun, încât să nu-și mai dorească ei să plece”, a declarat Cătălina Poiană.

Consiliul Județean Tulcea a anunțat, la rândul său, că intenționează să continue proiectele pentru construirea de locuințe de serviciu destinate atragerii personalului medical. Reprezentanții administrației locale au arătat însă că lipsa medicilor rămâne principala problemă a Spitalului Județean de Urgență Tulcea.

Peste jumătate dintre medicii de familie din Tulcea au peste 60 de ani

O altă problemă discutată a fost îmbătrânirea corpului medical din asistența primară.

Potrivit datelor prezentate de președintele CMR, peste jumătate dintre medicii de familie din județul Tulcea au peste 60 de ani, o situație despre care Cătălina Poiană a afirmat că este similară cu cea întâlnită la nivel național.

În județ lucrează în prezent 281 de medici, dintre care 84 sunt medici de familie, însă mai multe comunități continuă să se confrunte cu deficit de specialiști.

Medicii de familie cu a doua specialitate ar putea contracta CAS pe ambele

În acest context, președintele CMR a amintit și una dintre măsurile discutate recent cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate: posibilitatea ca un medic de familie care deține și o a doua specialitate clinică să încheie contract cu casa de asigurări pentru ambele specialități.

Măsura ar urma să fie aplicată cu respectarea programului de lucru și a normei maxime de activitate și ar putea permite folosirea mai eficientă a competențelor medicilor, în special în zonele în care există deficit de specialiști.

CMR anunțase pe 16 septembrie că această modificare a fost acceptată în negocierile cu CNAS pentru noul Contract-cadru, argumentând că poate crește accesul pacienților la servicii medicale de specialitate în zonele deficitare.

Rol mai mare pentru medicul de familie în prevenție și screening

Cătălina Poiană a mai arătat că schimbările discutate cu CNAS urmăresc consolidarea rolului medicului de familie în prevenție, screening și managementul unor boli cronice.

În urma negocierilor din septembrie, CMR a anunțat inclusiv extinderea accesului medicilor de familie la investigații necesare programelor de screening, între exemplele oferite fiind recomandarea unui CT toracic cu doză redusă pentru persoanele cu risc crescut de cancer pulmonar.

Aceste modificări fac parte dintr-o abordare mai largă prin care asistența medicală primară ar urma să preia un rol mai important în prevenirea și depistarea precoce a bolilor.

SJU Tulcea nu poate asigura în prezent gărzi de cardiologie și neurologie

Deficitul de personal a fost ilustrat în timpul conferinței și de situația Spitalului Județean de Urgență Tulcea.

Managerul unității, dr. Tudor Năstăsescu, a declarat că spitalul nu poate asigura în prezent linii de gardă pentru cardiologie și neurologie.

„Sunt gărzi fundamentale pentru orice spital care se pretinde a fi de urgență”, a afirmat acesta, precizând că dificultatea de a acoperi gărzile nu este specifică doar județului Tulcea, ci este întâlnită și în alte spitale publice din țară.

Discuțiile de la Tulcea au pus astfel în evidență faptul că atragerea unui medic într-o zonă deficitară nu poate fi separată de existența celorlalți profesioniști și servicii de care acesta are nevoie pentru a-și putea exercita specialitatea.

Înregistrarea integrală a conferinței de presă poate fi urmărită pe pagina Colegiului Medicilor din România.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.