Cancerul pulmonar în România: noi date despre legătura cu poluarea. Studiu publicat de dr. Beatrice Mahler în Springer Nature

Cancerul pulmonar rămâne una dintre cele mai frecvente forme de cancer la nivel global și principala cauză de mortalitate oncologică. Deși fumatul este recunoscut drept factor etiologic major, noi cercetări arată tot mai clar rolul poluării atmosferice în creșterea numărului de cazuri, inclusiv la persoanele nefumătoare.

Medicul pneumolog Beatrice Mahler a anunțat publicarea unui nou studiu realizat împreună cu o echipă de cercetători români în revista Springer Nature. Analiza retrospectivă a vizat perioada 1999–2022 și a evaluat distribuția geografică și temporală a cazurilor și deceselor prin cancer pulmonar în România.

„Cercetarea noastră sperăm să reprezinte un instrument analitic relevant pentru comunitatea științifică și factorii de decizie, în vederea identificării zonelor cu risc ridicat și al fundamentării unor măsuri eficiente de prevenție și intervenție. Analiza retrospectivă a datelor colectate în România în perioada 1999–2022 evidențiază că bărbații peste vârsta de 50 de ani din mediul urban au un risc mai mare de cancer pulmonar, 75% dintre decese au fost înregistrate tot în rândul acestora, subliniind o distribuție inegală de gen a impactului bolii, corelată parțial probabil cu obiceiul fumatului, mult mai frecvent la bărbați decât la femei”, a explicat dr. Mahler.

Concluzii-cheie ale studiului

Bărbații de peste 50 de ani din mediul urban prezintă cel mai mare risc de cancer pulmonar; 75% dintre decesele analizate s-au produs în această categorie.

Incidența cancerului pulmonar crește semnificativ după vârsta de 45 de ani, fiind observate două valuri majore de cazuri: primul în anii 1999–2000 (grupe 60–69 ani), al doilea în jurul anului 2010 (grupe 50–59 ani).

Analiza corelațiilor spațiale între cazurile de cancer pulmonar și nivelurile de particule fine PM2.5 a arătat o asociere pronunțată între poluare și mortalitate (Cramer’s V = 0,239), sugerând că aproximativ 24% dintre decese pot fi explicate parțial prin expunerea la poluare.

Concentrațiile ridicate de radon, al doilea factor de risc confirmat în literatura de specialitate, coincid cu regiunile cu incidență crescută a bolii, potrivit Atlasului Radiației Naturale al României.

Expunerea cronică la acești agenți toxici produce efecte cu latență lungă, între 10 și 30 de ani, subliniază autorii studiului, evidențiind importanța măsurilor de reducere a poluării aerului și de monitorizare a populațiilor expuse.

Rezumatul studiului Springer Nature (Mahler et al., 2025)

Lucrarea „Spatio-temporal assessment of lung cancer incidence and mortality in Romania (1999–2022): environmental and demographic correlations”, publicată de Springer Nature, prezintă o analiză integrată a datelor oncologice naționale corelate cu nivelurile regionale de poluare (PM2.5, radon, ozon troposferic).

Studiul folosește modele de regresie spațio-temporală și metode de clustering pentru identificarea regiunilor cu risc ridicat. Rezultatele confirmă că zonele urbane din sud și est, cu densitate industrială mare și trafic intens, înregistrează o incidență semnificativ mai mare a cancerului pulmonar. Autorii propun dezvoltarea unei hărți predictive a riscului oncologic și recomandă politici publice de control al calității aerului și screening țintit pentru populațiile expuse.

Referințe:

Mahler, B. et al. (2025). The Impact of Environmental Contamination on Lung Cancer Incidence in Romania. In: The Handbook of Environmental Chemistry. Springer, Berlin, Heidelberg. https://doi.org/10.1007/698_2025_1241

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.