Cafeaua și sănătatea inimii: ce arată cele mai noi dovezi despre cofeină

Consumul moderat de cofeină, de până la aproximativ 400 mg pe zi, este considerat sigur pentru majoritatea adulților și nu pare să crească riscul cardiovascular, potrivit unei recente declarații științifice a American Heart Association (AHA), analizată într-un material publicat în JAMA. Datele nu justifică însă recomandarea ca persoanele care nu consumă cafea să înceapă să o facă pentru a-și proteja inima.

În termeni practici, 400 mg de cofeină înseamnă aproximativ 4 cești de cafea filtrată de circa 240 ml, dacă o ceașcă conține în jur de 80-100 mg de cofeină. Cantitatea poate varia însă mult în funcție de tipul cafelei, boabe, porție și metoda de preparare: un espresso are de regulă în jur de 60-70 mg de cofeină, iar unele cafele mari din cafenele pot depăși 150-200 mg per porție.

Relația dintre cafea, cofeină și sănătatea cardiovasculară este mai complexă decât împărțirea alimentelor în „bune” sau „rele”, subliniază autorii unei declarații științifice publicate în 2026 de American Heart Association.

Documentul a evaluat dovezile privind efectele cofeinei asupra tensiunii arteriale, colesterolului, bolii coronariene, accidentului vascular cerebral, insuficienței cardiace, fibrilației atriale și altor tulburări de ritm.

Concluzia generală este că, pentru majoritatea adulților, un consum moderat – până la aproximativ 400 mg de cofeină pe zi – este probabil sigur. Această cantitate poate corespunde aproximativ cu 3-5 cești de cafea de circa 240 ml, însă cantitatea reală de cofeină diferă considerabil în funcție de tipul cafelei și modul de preparare.

Consumul moderat de cafea, asociat cu un risc cardiovascular mai mic

Studiile analizate de AHA au asociat consumul moderat de cafea cu un risc mai mic pentru mai multe afecțiuni, printre care boala coronariană, accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă.

Există, de asemenea, date care sugerează o asociere cu un risc mai redus de diabet zaharat de tip 2.

Aceste rezultate trebuie însă interpretate prudent. O mare parte a cercetărilor disponibile este observațională, ceea ce înseamnă că poate identifica asocieri, dar nu poate demonstra că tocmai cafeaua sau cofeina produc efectul protector.

În plus, cafeaua conține numeroși alți compuși biologic activi, inclusiv polifenoli, astfel încât este dificil de separat efectele cofeinei de cele ale celorlalte componente ale băuturii.

Cofeina și fibrilația atrială: dovezile contestă o recomandare tradițională

Una dintre întrebările frecvente este dacă pacienții cu fibrilație atrială ar trebui să evite cafeaua.

Datele recente nu susțin ideea că un consum moderat de cafea crește în general riscul de fibrilație atrială. Mai mult, un studiu clinic randomizat publicat în JAMA, studiul DECAF, a oferit rezultate neașteptate în această privință.

În studiu au fost incluși 200 de pacienți cu fibrilație atrială persistentă care efectuaseră cardioversie. Participanții au fost repartizați fie să consume în continuare cafea cu cofeină, în medie aproximativ o ceașcă pe zi, fie să evite cafeaua și alte surse de cofeină timp de șase luni.

Recidiva fibrilației atriale sau a flutterului atrial a apărut la 47% dintre pacienții din grupul care consuma cafea, comparativ cu 64% în grupul care evita cafeaua și cofeina. Riscul instantaneu de recurență a fost cu 39% mai mic în grupul alocat consumului de cafea (HR 0,61; IC 95% 0,42-0,89). Studiul DECAF a fost publicat în JAMA.

Rezultatul nu înseamnă însă că administrarea cafelei reprezintă un tratament pentru fibrilația atrială. Studiul a fost relativ mic, a inclus persoane care consumau sau consumaseră anterior cafea, iar participanții au fost urmăriți timp de numai șase luni.

Modul în care este preparată cafeaua poate conta pentru colesterol

Declarația AHA atrage atenția și asupra unei diferențe importante între metodele de preparare.

Cafeaua nefiltrată – de exemplu cafeaua fiartă, preparată la French press sau unele forme de cafea turcească ori grecească – conține cantități mai mari de cafestol, un compus pentru care studiile randomizate au arătat o creștere a colesterolului LDL.

Filtrele din hârtie rețin o mare parte din cafestol, iar acest efect asupra LDL nu a fost observat în același mod pentru cafeaua filtrată sau instant.

Contează și ce este adăugat în cafea. Cantitățile mari de zahăr, siropurile aromate sau alte ingrediente foarte calorice pot contracara avantajele asociate unei băuturi fără adaosuri.

Cafeaua nu trebuie confundată cu băuturile energizante

Una dintre cele mai clare avertizări ale AHA privește extrapolarea rezultatelor privind cafeaua la băuturile energizante.

Produsele energizante pot conține cantități mari de cofeină, uneori împreună cu alți stimulanți și cantități importante de zahăr. Datele existente, deși mai limitate decât cele pentru cafea, ridică probleme privind creșterea tensiunii arteriale și apariția unor aritmii, în special la doze mari.

Prin urmare, efectele observate în studiile asupra consumului obișnuit de cafea sau ceai nu pot fi transferate automat energizantelor sau suplimentelor cu doze mari de cofeină.

Cofeina poate crește temporar tensiunea arterială

Cofeina blochează receptorii pentru adenozină și crește activitatea sistemului nervos simpatic. Printre efectele acute se pot afla o creștere temporară a tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace, o stare mai accentuată de vigilență, dar și palpitații sau tulburări ale somnului la unele persoane.

Răspunsul diferă semnificativ de la o persoană la alta, în funcție de factori genetici, vârstă, consumul obișnuit de cofeină, medicamente și bolile asociate.

AHA notează că efectele pe termen lung ale consumului moderat asupra tensiunii arteriale par probabil reduse, însă este necesară prudență în cazul aporturilor mari și al persoanelor cu hipertensiune severă sau cu sensibilitate crescută la cofeină.

Nu există suficiente dovezi pentru a recomanda începerea consumului de cafea

Autorii declarației AHA subliniază o distincție importantă: faptul că un consum moderat de cafea este asociat în mai multe studii cu rezultate cardiovasculare favorabile nu înseamnă că medicii ar trebui să recomande cafeaua ca metodă de prevenție.

„Nu există suficiente date pentru a recomanda cuiva să înceapă să consume cofeină”, a explicat cardiologul Gregory Marcus, coordonatorul grupului care a elaborat declarația AHA, într-un material publicat în JAMA.

Pentru persoanele care consumă deja cafea și o tolerează bine, mesajul actual al dovezilor este mai degrabă liniștitor: consumul moderat de cafea cu cofeină nu pare să dăuneze sistemului cardiovascular pentru majoritatea adulților și ar putea fi asociat cu unele beneficii.

În schimb, reacțiile individuale rămân importante. Apariția palpitațiilor, creșterilor tensionale, anxietății sau tulburărilor de somn poate justifica reducerea consumului și discutarea situației cu medicul.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.