Bacteriile intestinale pot accelera scleroza multiplă prin mimică moleculară, arată un studiu al Universității din Basel

Anumite bacterii din intestin pot „păcăli” sistemul imunitar să atace propriul sistem nervos, accelerând evoluția sclerozei multiple (SM), potrivit unui studiu publicat de cercetători ai Universităților din Basel și Bonn. Descoperirile, obținute în experimente pe modele animale, deschid totodată perspective pentru terapii inovatoare bazate pe microbiom.

Scleroza multiplă este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă teaca de mielină – stratul protector al fibrelor nervoase. Consecințele pot varia de la oboseală și amorțeli până la tulburări de mers și paralizie. Deși mecanismele exacte ale bolii sunt intens studiate de decenii, tot mai multe cercetări indică un rol important al florei intestinale.

Echipa coordonată de prof. Anne-Katrin Pröbstel, specialist în neurologie, a investigat ipoteza „mimicii moleculare” – situația în care bacterii proinflamatorii au structuri de suprafață asemănătoare cu mielina, determinând sistemul imunitar să confunde „inamicul” cu propriile țesuturi.

În studiul publicat în revista Gut Microbes, cercetătorii au modificat bacterii Salmonella proinflamatorii astfel încât acestea să prezinte structuri similare mielinei. Comparativ cu bacteriile martor, aceste „look-alike-uri” au determinat o progresie semnificativ mai rapidă a bolii la șoareci modificați genetic pentru a mima scleroza multiplă. „Nu bacteriile proinflamatorii în sine sunt decisive, ci combinația dintre inflamație și mimica moleculară, care activează celule imune specifice capabile să atace mielina”, explică Pröbstel.

Interesant este că rezultatele au fost diferite atunci când cercetătorii au folosit E. coli, bacterii neinflamatorii care fac parte din flora intestinală normală. Variantele de E. coli cu structură asemănătoare mielinei au fost asociate cu o evoluție mai blândă a bolii. Acest lucru sugerează că nu doar asemănarea structurală contează, ci și contextul imun creat de tipul de bacterie.

Autorii consideră că, pe termen lung, aceste mecanisme ar putea fi exploatate terapeutic. „Dacă vom putea folosi bacterii care calmează activ sistemul imunitar, am putea antrena celulele imune să tolereze mielina, nu să o atace”, afirmă Pröbstel. Studiul susține astfel ideea unor tratamente personalizate, bazate pe microbiom, în scleroza multiplă.

În același timp, cercetarea ridică și semnale de alarmă. Unele terapii oncologice stimulează sistemul imunitar prin intermediul microbiomului, ceea ce ar putea, în anumite condiții, favoriza reacții autoimune. „Un mediu intestinal intens stimulat imun poate crea premisele declanșării mimicii moleculare și a bolilor autoimune”, avertizează cercetătoarea.

Studiul confirmă că nu doar compoziția florei intestinale este relevantă în scleroza multiplă, ci și prezența unor structuri bacteriene specifice care pot influența decisiv răspunsul imun.

Referințe:

Lena K. Siewert, Kristina Berve et al.: Antigen-specific activation of gut immune cells drives autoimmune neuroinflammation; Gut Microbes (2025), DOI: 10.1080/19490976.2025.2601430

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.