Alimentația cu potențial inflamator redus, asociată cu un risc mai mic de demență

O alimentație cu potențial inflamator redus (dietă antiinflamatoare) a fost asociată cu un risc mai mic de apariție a demenței chiar și în rândul persoanelor vârstnice care prezentau biomarkeri sanguini ai patologiei Alzheimer sau ai neurodegenerării, potrivit unui studiu publicat în JAMA Network Open. Cercetarea este observațională și nu demonstrează că dieta previne în mod direct demența.

Studiul a urmărit 1.865 de adulți cu vârsta de cel puțin 60 de ani, care nu aveau demență la momentul inițial. Participanții au fost incluși în Swedish National Study on Aging and Care in Kungsholmen, un studiu populațional desfășurat în Stockholm.

Pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 8,4 ani, care a ajuns în unele cazuri la aproape 16 ani, 240 de participanți au fost diagnosticați cu demență.

Rezultatele, publicate în JAMA Network Open, sugerează că o dietă de calitate poate rămâne relevantă inclusiv pentru persoanele care prezintă deja un risc biologic crescut de boală Alzheimer sau alte procese neurodegenerative.

Trei modele alimentare analizate de cercetători

Cercetătorii au evaluat alimentația participanților cu ajutorul unui chestionar validat care cuprindea 98 de produse și categorii alimentare. Datele privind dieta au fost colectate inițial și repetate în primii șase ani ai studiului.

Au fost comparate trei modele de alimentație:

• dieta mediteraneeană alternativă, evaluată prin indicele AMED;
• indicele alimentației sănătoase alternative, AHEI, conceput în special pe baza alimentelor și nutrienților asociați cu sănătatea cardiovasculară;
• indicele inflamator alimentar empiric, utilizat într-o formă inversată, rEDII, în care un scor mai mare indica o alimentație cu potențial inflamator mai redus.

Deși cele trei sisteme evaluează componente diferite ale alimentației, ele favorizează în general consumul de legume, fructe, nuci și cereale integrale și limitează carnea roșie, carnea procesată și băuturile îndulcite cu zahăr.

Au fost măsurați biomarkeri asociați bolii Alzheimer și neurodegenerării

La începutul studiului, cercetătorii au măsurat în sângele participanților trei biomarkeri:

• p-tau217, asociat cu acumularea de amiloid și proteine tau și considerat un marker relevant al patologiei Alzheimer;
• lanțul ușor al neurofilamentelor – NFL, un indicator al afectării neuronale;
• proteina acidă fibrilară glială – GFAP, asociată cu activarea sau afectarea astrocitelor.

Participanții au fost împărțiți în funcție de nivelurile mai ridicate sau mai scăzute ale acestor biomarkeri. Cercetătorii au analizat apoi dacă relația dintre alimentație și riscul de demență diferă în funcție de riscul biologic existent.

Asociere deosebit de evidentă pentru dieta cu potențial inflamator redus

În grupurile cu niveluri ridicate ale biomarkerilor, modelul alimentar cu potențial inflamator redus a prezentat cele mai constante asocieri cu un risc mai mic de demență.

Pentru fiecare creștere cu o deviație standard a scorului rEDII, riscul relativ de demență a fost mai redus cu aproximativ:

• 29% în rândul persoanelor cu niveluri ridicate de p-tau217;
• 21% în rândul celor cu niveluri ridicate de NFL;
• 27% în rândul celor cu niveluri ridicate de GFAP.

Aceste procente reprezintă diferențe relative ale riscului estimate statistic și nu probabilitatea absolută ca o anumită persoană să dezvolte demență. Ele nu trebuie interpretate nici ca dovadă că schimbarea alimentației produce automat o reducere similară a riscului.

Asocieri asemănătoare au fost observate și atunci când cercetătorii au analizat separat demența atribuită bolii Alzheimer.

Dieta mediteraneeană și indicele alimentației sănătoase au avut rezultate diferite

Aderența mai mare la dieta mediteraneeană și la modelul AHEI a fost, de asemenea, asociată cu un risc mai mic de demență, însă aceste relații au fost observate în principal la participanții care aveau niveluri mai scăzute ale biomarkerilor.

În cazul persoanelor cu markeri biologici ridicați, alimentația cu potențial inflamator redus a fost singurul model care a prezentat asocieri inverse constante pentru toate cele trei categorii de biomarkeri analizate.

Autorii consideră că diferențele pot apărea deoarece fiecare indice surprinde alte componente ale alimentației și alte mecanisme biologice. AHEI a fost conceput în special în raport cu riscurile cardiovasculare, în timp ce rEDII evaluează alimentele corelate cu nivelurile unor markeri inflamatori.

Inflamația, una dintre posibilele explicații

Cercetătorii indică inflamația sistemică drept unul dintre mecanismele care ar putea lega alimentația de procesele neurodegenerative. O inflamație sistemică persistentă ar putea favoriza neuroinflamația, implicată în afectarea neuronilor și în evoluția bolilor neurodegenerative.

Indicele rEDII a fost elaborat pe baza asocierilor dintre consumul anumitor alimente și biomarkeri inflamatori precum interleukina 6 și factorul de necroză tumorală alfa.

Alimentația ar putea influența sănătatea creierului și prin alte mecanisme, printre care stresul oxidativ, rezistența la insulină, metabolismul lipidelor, sănătatea cardiovasculară și relația dintre microbiomul intestinal și creier.

Totuși, aceste explicații reprezintă mecanisme posibile. Studiul nu a fost conceput pentru a demonstra prin ce proces biologic dieta ar putea modifica riscul de demență.

Patologia Alzheimer nu conduce întotdeauna la demență clinică

Autorii subliniază că prezența modificărilor biologice asociate bolii Alzheimer crește riscul de demență, dar nu conduce inevitabil la manifestarea clinică a bolii.

Din acest motiv, cercetătorii au urmărit să afle dacă factorii modificabili, precum alimentația, ar putea fi asociați cu o probabilitate mai mică sau cu o apariție mai târzie a demenței inclusiv după instalarea unor modificări biologice.

Rezultatele sugerează că recomandările privind alimentația sănătoasă ar putea fi relevante nu doar pentru populația generală, ci și pentru persoanele care prezintă biomarkeri ai unui risc neurodegenerativ crescut.

Autorii avertizează însă că sunt necesare studii suplimentare înainte ca rezultatele să poată fi transformate în recomandări alimentare personalizate pe baza biomarkerilor.

Studiul nu demonstrează o relație de cauzalitate

Cercetarea are mai multe limite importante. Fiind un studiu observațional, poate identifica asocieri, dar nu poate demonstra că alimentația cu potențial inflamator redus a determinat scăderea riscului de demență.

O parte dintre informațiile referitoare la alimentație și stilul de viață au fost raportate de participanți, ceea ce poate conduce la erori de memorie sau de clasificare. De asemenea, chiar dacă analizele au fost ajustate pentru numeroși factori sociali, medicali și comportamentali, nu poate fi exclusă influența altor variabile.

Datele alimentare nu au fost disponibile pentru toți participanții la fiecare etapă a urmăririi și nu au mai fost colectate după primii șase ani. Un număr important de persoane din cohorta inițială a fost exclus din cauza absenței analizelor biologice sau a informațiilor privind alimentația.

În plus, participanții proveneau în principal dintr-o populație urbană, relativ educată și cu un nivel socioeconomic ridicat din Stockholm. Rezultatele nu pot fi generalizate automat la populații cu alte caracteristici sociale, economice sau etnice.

Sunt necesare studii clinice și populații mai diverse

Autorii consideră că rezultatele susțin continuarea cercetărilor privind rolul alimentației în prevenirea sau întârzierea demenței, inclusiv la persoanele care prezintă deja biomarkeri ai bolii Alzheimer.

Studiile viitoare ar trebui să verifice aceste asocieri în populații mai diverse și să identifice alimentele și nutrienții care contribuie cel mai mult la rezultatele observate.

De asemenea, sunt necesare studii clinice randomizate pentru a stabili dacă intervențiile alimentare pot produce efectiv o reducere a riscului sau o întârziere a apariției demenței. Autorii notează că, până în prezent, dovezile provenite din studiile clinice asupra efectelor alimentației asupra funcției cognitive rămân neconcludente.

Referințe:

Mrhar A, Carballo-Casla A, Grande G, et al. Diet Quality and Dementia Risk in Older Adults With Alzheimer Pathology. JAMA Netw Open. 2026;9(6):e2620254. doi:10.1001/jamanetworkopen.2026.20254

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.