Studiu: Un metabolit intestinal poate reduce plăcile aterosclerotice

Un acid gras produs de bacteriile intestinale a redus cu aproximativ 50% suprafața plăcilor aterosclerotice la șoareci, potrivit unui studiu publicat în revista Nature. Cercetătorii au descoperit că substanța inhibă HMG-CoA reductaza, aceeași enzimă asupra căreia acționează statinele, și favorizează eliminarea colesterolului LDL din circulație. Rezultatele deschid o nouă direcție de cercetare în prevenția cardiovasculară, dar eficacitatea intervenției nu a fost demonstrată la oameni.

Relația dintre microbiomul intestinal și riscul cardiovascular este investigată de mai mulți ani, însă mecanismele prin care bacteriile intestinale pot influența metabolismul colesterolului și dezvoltarea aterosclerozei nu sunt pe deplin cunoscute.

Un studiu publicat la 7 octombrie 2026 în revista Nature, de cercetători de la Universitatea Sun Yat-sen și Shenzhen Bay Laboratory din China, identifică un mecanism prin care o bacterie intestinală poate influența direct metabolismul hepatic al colesterolului.

Bacteroides uniformis, asociată cu reducerea aterosclerozei

Cercetătorii au pornit de la observația că anumite bacterii din genul Bacteroides sunt mai puțin abundente în microbiomul intestinal al persoanelor cu ateroscleroză.

Una dintre speciile investigate a fost Bacteroides uniformis, o bacterie prezentă în mod obișnuit în intestinul uman.

Pentru a testa dacă aceasta poate influența direct dezvoltarea aterosclerozei, cercetătorii au administrat bacteria unor șoareci masculi modificați genetic pentru a dezvolta boală aterosclerotică și hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi.

După 12 săptămâni, animalele tratate au prezentat valori mai mici ale colesterolului LDL și o reducere a leziunilor aterosclerotice aortice comparativ cu grupul de control.

Efectul nu a fost observat în aceeași măsură atunci când au fost administrate bacterii inactivate termic, ceea ce a sugerat că activitatea metabolică a microorganismului este importantă pentru efectul protector.

Un acid gras produs de microbiom acționează asupra enzimei vizate de statine

Prin analiza substanțelor produse de bacterie, cercetătorii au identificat acidul pentadecanoic (C15:0), un acid gras saturat cu lanț impar, ca principal metabolit responsabil pentru efectele observate.

Administrarea directă a acidului pentadecanoic la șoareci, de trei ori pe săptămână timp de opt săptămâni, a îmbunătățit profilul lipidic și a redus cu aproximativ 50% suprafața plăcilor aterosclerotice față de animalele netratate.

Experimentele au evidențiat două mecanisme complementare:

• Inhibarea directă a HMG-CoA reductazei, enzimă esențială în sinteza hepatică a colesterolului și ținta farmacologică a statinelor;
• Creșterea expresiei receptorilor hepatici pentru LDL, care favorizează captarea și eliminarea colesterolului LDL din circulație.

Importanța receptorilor LDL a fost confirmată prin experimente suplimentare. Atunci când cercetătorii au blocat producerea acestor receptori la nivel hepatic, efectul protector al bacteriei și al acidului pentadecanoic asupra aterosclerozei a dispărut.

În plus, tulpinile bacteriene modificate genetic pentru a produce cantități mai mici de acid pentadecanoic au avut efecte protectoare semnificativ reduse.

Aceste rezultate susțin existența unei legături cauzale între metabolitul bacterian, metabolismul hepatic al colesterolului și progresia aterosclerozei în modelul experimental.

Ce știm despre acidul pentadecanoic la oameni

Acidul pentadecanoic nu este produs exclusiv de bacteriile intestinale. El se găsește și în cantități relativ mici în anumite alimente de origine animală, inclusiv în grăsimile lactate.

Datele clinice privind beneficiile cardiovasculare ale suplimentării cu acest acid gras sunt însă limitate și nu sunt pe deplin concordante.

Un studiu clinic randomizat publicat în The American Journal of Clinical Nutrition în 2024 a evaluat 88 de femei cu steatoză hepatică non-alcoolică, repartizate în trei grupuri: dietă de tip mediteraneean adaptată populației asiatice cu suplimentare de C15:0, aceeași dietă fără suplimentare și un grup de control.

După 12 săptămâni, ambele grupuri care au urmat intervenția alimentară au înregistrat îmbunătățiri metabolice, iar suplimentarea cu acid pentadecanoic a fost asociată cu o reducere suplimentară a colesterolului LDL.

Totuși, studiul a avut o populație restrânsă, o durată scurtă și nu a evaluat incidența infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral.

În schimb, o analiză publicată în februarie 2026 în Frontiers in Nutrition, bazată pe date din cohortele americane CARDIA și ARIC, nu a identificat o asociere semnificativă între nivelurile plasmatice mai mari de acid pentadecanoic și reducerea incidenței bolilor cardiovasculare.

Cercetătorii au observat unele asocieri favorabile cu valorile tensiunii arteriale și riscul de hipertensiune, însă analizele de randomizare mendeliană nu au furnizat dovezi pentru un efect cardiovascular cauzal.

Prin urmare, rezultatele experimentale privind inhibarea sintezei colesterolului nu demonstrează, deocamdată, că administrarea acidului pentadecanoic reduce evenimentele cardiovasculare la oameni.

Ce relevanță are descoperirea pentru medicii de familie

Din perspectiva prevenției cardiovasculare, studiul evidențiază o posibilă legătură între compoziția microbiomului intestinal și reglarea hepatică a colesterolului LDL.

Identificarea unui metabolit bacterian capabil să influențeze simultan sinteza și eliminarea colesterolului poate contribui la dezvoltarea unor intervenții terapeutice viitoare, inclusiv prin modularea microbiomului sau utilizarea unor molecule derivate din metaboliții bacterieni.

Totuși, descoperirea nu justifică în prezent recomandarea administrării bacteriei Bacteroides uniformis ca probiotic, a suplimentelor cu acid pentadecanoic sau înlocuirea terapiei hipolipemiante consacrate.

Actualizarea din 2025 a ghidurilor Societății Europene de Cardiologie și Societății Europene de Ateroscleroză (ESC/EAS) menține statinele ca tratament farmacologic de primă alegere pentru reducerea colesterolului LDL. În funcție de riscul cardiovascular și de obiectivele lipidice individuale, sunt recomandate și alte terapii cu beneficii cardiovasculare demonstrate, precum ezetimibul și inhibitorii PCSK9.

Ghidurile nu recomandă suplimentele alimentare sau vitaminele pentru reducerea colesterolului LDL și a riscului de boală cardiovasculară aterosclerotică, în absența unor dovezi clinice corespunzătoare.

Pentru medicii de familie, evaluarea riscului cardiovascular, monitorizarea profilului lipidic, intervențiile asupra stilului de viață și asigurarea aderenței la tratamentele recomandate rămân principalele instrumente de prevenție.

De la mecanism experimental la tratament: ce rămâne de demonstrat

Studiul publicat în Nature oferă dovezi mecanistice solide într-un model animal, dar prezintă limitări importante pentru aplicarea clinică.

Experimentele au fost efectuate pe șoareci masculi predispuși genetic la ateroscleroză, iar reducerea plăcilor a fost evaluată într-un model de boală experimentală. Rezultatele nu demonstrează regresia plăcilor aterosclerotice deja constituite la pacienți.

De asemenea, nu sunt cunoscute dozele eficiente și profilul de siguranță al unor eventuale intervenții bazate pe acest metabolit la oameni.

Cercetările viitoare vor trebui să stabilească dacă stimularea producției bacteriene de acid pentadecanoic sau administrarea directă a substanței poate produce reduceri relevante ale LDL și, mai ales, ale riscului de infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Deocamdată, descoperirea adaugă o piesă importantă în înțelegerea relației dintre microbiomul intestinal, metabolismul colesterolului și ateroscleroză, fără a modifica recomandările actuale de prevenție cardiovasculară.

⚠ Disclaimer: Informațiile prezentate de Medic24 au scop educativ și/sau informativ. Ele nu înlocuiesc consultul medical. Diagnosticul și tratamentul pot fi stabilite doar de un medic.