Au fost retrase de pe piață peste 2.500 de medicamente generice, majoritatea sub 30 de RON

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) trage un semnal de alarmă referitor la taxa clawback, taxa ce a ajuns la 26,49%, nivel total nesustenabil pentru medicamentele generice.

Producătorii de medicamente generice plătesc, nu numai o taxă injustă pentru un consum pe care nu l-au generat, ci şi o taxă clawback crescută, ce ajunge la peste 37% la medicamentele cu preţ accesibil. Este o situaţie fără precedent în spaţiul Uniunii Europene, ca medicamentele generice să fie penalizate de o taxă atât de mare.

Aşa cum se poate observa din graficul de mai jos, din anul 2015 taxa clawback s-a dublat, aceşti ani fiind pierduţi pentru România, deoarece taxa a afectat capabilităţile de investiţii ale producătorilor si disponibilitatea medicamentelor ieftine pentru pacienţii români.

Din 2015 şi până în prezent au fost retrase din piaţă circa 3.000 de medicamente, din care peste 2.500 sunt medicamente generice, majoritatea sub 30 de RON. Dacă nu se rezolvă problema clawback-ului, vom asista la o situaţie fără precedent în ceea ce priveşte disponibilitatea medicamentelor generice, precum şi la închiderea unor linii de producţie.

Pe lângă consecinţele socio-economice, taxa clawback împreună cu politica celui mai mic preţ, cresc gradul de dependenţă a României faţă de importurile de medicamente, de obicei cu preţuri mult mai mari faţă de medicamentele care au dispărut de pe piaţă.

Nu există o mai mare dovadă a lipsei de predictibilitate fiscală, decât faptul că CNAS nu pare să fie în măsură a da detalii, cu atât mai puţin a proba, corectitudinea/realitatea datelor transmise referitoare la clawback.

Taxa clawback, introdusă pentru prima dată în 2009 ca o măsură fiscală temporară în contextul crizei economice, este încă în vigoare după 10 ani. Această taxă, devenită nesustenabilă, atrage după sine efecte negative pentru pacienţi, precum dispariţia a mii de medicamente importante de pe piaţă, adâncindu-se astfel criza medicamentelor din România. Ajustarea bugetului de medicamente cu inflaţia, la nivelul anului 2018, adică 4.63% conform INS, este o măsură imediată şi minim necesară. Este nevoie urgentă să stăm la masa dialogului cu autorităţile competente şi avem încredere că Guvernul va identifica şi implementa soluţiile necesare pentru diferenţierea taxei clawback şi plafonarea acesteia pentru medicamentele generice, care nu ar trebui să plătească această taxă pentru un consum pe care nu l-au generat. Declaraţiile recente ale Primului Ministru Ludovic Orban, referitoare la taxa clawback, ne-au făcut să avem încredere că există voinţă politică pentru rezolvarea problemei taxei, pentru ca pacienţii să se bucure de acces la medicamentele generice. Medicamentele generice nu trebuie penalizate, acestea împreună cu medicamentele biosimilare sunt soluţii viabile pentru optimizarea bugetară, soluţii ce se regăsesc implementate în aproape toate statele membre ale Uniunii Europene.
– Valentina Băicuianu, Director Executiv, APMGR.